Gripa australiană, provocată de tulpina de virus H3N2, a devenit un subiect major de discuție în acest sezon gripal din cauza riscului crescut de complicații neurologice severe. Spre deosebire de formele comune ale gripei, H3N2 este cunoscut pentru afectarea sistemului nervos central, provocând simptome care pot varia de la amețeli și confuzie până la encefalită și sindromul Guillain-Barré, o afecțiune potențial gravă.

Virusul gripal de tip A (H3N2) a fost identificat pentru prima dată în Australia, unde a provocat epidemii serioase, de unde și denumirea de „gripă australiană”. Virusul s-a răspândit rapid în Europa, iar primele cazuri severe de gripă H3N2 au fost raportate recent în Italia, unde s-au înregistrat simptome alarmante de confuzie și pierderi de memorie.

Cum afectează H3N2 creierul?

Virusul H3N2 se distinge prin capacitatea sa de a penetra bariera hematoencefalică, afectând astfel creierul și sistemul nervos central. Pe lângă febra, tusea și durerile în gât, caracteristice gripei sezoniere, gripa australiană este asociată cu simptome neurologice precum:

• Stări confuzionale și amețeli – Pacienții pot prezenta stări de dezorientare, dificultăți de concentrare și, în cazuri grave, pierderi temporare de memorie.
• Encefalita și encefalopatia acută necrotizantă – Aceste inflamații ale creierului pot cauza simptome severe, precum convulsii și, în cazuri critice, comă.
• Sindromul Guillain-Barré – O afecțiune rară, dar gravă, în care sistemul imunitar atacă nervii periferici, provocând slăbiciune musculară și, în cazuri avansate, paralizie.

De ce este gripa australiană mai periculoasă pentru creier?

Specialiștii cred că virusul H3N2 poate afecta sistemul nervos central prin invadarea directă a acestuia sau prin mecanisme mediate imun, declanșând o „furtună de citokine” – o reacție exagerată a sistemului imunitar care provoacă inflamații severe. Virusul pătrunde în creier prin intermediul bulbilor olfactivi, care sunt în contact direct cu cavitatea nazală, ajungând să infecteze neuronii și celulele gliale (celulele de suport ale sistemului nervos). În timpul procesului de apărare, sistemul imunitar eliberează substanțe inflamatorii care, în cantități excesive, pot deteriora țesutul cerebral.

Cum ne putem proteja de gripa australiană și de complicațiile neurologice?

Vaccinarea antigripală este recomandată de specialiști ca metodă principală de protecție împotriva acestei tulpini agresive, mai ales că vaccinurile din acest sezon acoperă H3N2, H1N1 și alte tulpini de virus gripal de tip B. De asemenea, măsurile de igienă, cum ar fi purtarea măștii în locuri aglomerate, spălarea frecventă a mâinilor și evitarea contactului cu persoane infectate, pot reduce riscul de infecție.

Pentru persoanele la risc – cum ar fi copiii, vârstnicii și cei cu boli cronice – prevenția este cu atât mai importantă, având în vedere riscul de afectare cerebrală. În plus, orice semne de simptome neurologice precum confuzie sau pierderi de memorie ar trebui tratate cu seriozitate și adresate imediat medicului.

Gripa australiană H3N2 ne reamintește că gripa poate fi mai mult decât o simplă răceală de sezon. Complicațiile neurologice ale acestei tulpini demonstrează complexitatea și pericolele pe care gripa le poate aduce sănătății. Protecția prin vaccinare și prevenirea contactului cu virusul rămân cele mai bune arme împotriva acestei forme de gripă care nu doar că afectează corpul, dar poate pune în pericol și sănătatea mentală.