Subiecte: Nutritie

Dioxidul de titan, numit si colorantul E171, nu mai poate fi considerat sigur ca aditiv alimentar

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a decis joi, 6 mai 2021, că dioxidul de titan, cunoscut și sub numele de colorantul E171, nu mai poate fi considerat sigur ca aditiv alimentar.

E171 este un aditiv alimentar sub formă de pulbere, format din particule de dioxid de titan.

Este utilizat în diferite alimente pentru colorare (pigment alb) și proprietățile opacifiante. În Franța, E171 este utilizat în multe produse alimentare, cum ar fi cofetărie, produsele de patiserie sau chiar mesele gata preparate, potrivit site-ului Agenției Naționale Franceze pentru Sănătate, Alimentație, Mediu și Siguranță a Muncii.

Institutul „Cantacuzino” lansează pe piață imunomodulatorul OROSTIM HV

Luni, 30 noiembrie, începând cu ora 18.00, la sediul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, se va organiza o conferința de presă cu ocazia lansării pe piață a primului lot al produsului imunomodulator OROSTIM-HV.
              Reprezentanții mass-media care doresc să participe la eveniment vor fi așteptați luni, 30 noiembrie, între orele 17.15 – 17.45, la sediul Institutului (Splaiul Independenței nr. 103, sector 5).  Din motive de securitate sanitară și pentru limitarea numărului de participanți la activitate, vă rugăm ca echipele să fie compuse din maxim doi reprezentanți pentru fiecare instituție media. Pe cât posibil, este recomandat ca transmisiile în direct să fie realizate cu echipamente portabile (de tip rucsac). Persoană de contact pentru detalii suplimentare: colonel Romeo Feraru, telefon 0724.221.837.

* * *

OROSTIM-HV este un supliment alimentar care conține o combinație dintr-un lizat atomizat format din 15 tulpini bacteriene și o pulbere de extract de orz verde. Are proprietăți antioxidante și de stimulare a imunității, determinând creșterea rezistenței organismului la infecții.
Produsul se administrează în perioadele cu risc de apariție a infecțiilor respiratorii persoanelor care lucrează în colectivități cu susceptibilitate crescută de îmbolnăvire, copiilor cu infecții respiratorii repetate și persoanelor de vârsta a treia în stări cu imunitate scăzută.
În următoarea perioadă se va continua dezvoltarea produsului, urmând ca anul viitor Institutul “Cantacuzino” să realizeze transferul tehnologic într-o altă arie de fabricație pentru producția în serie a produsului. OROSTIM-HV se va putea achiziționa începând cu data de 2 decembrie, de la punctul de vânzare al Institutului, din Splaiul Independenței nr. 103.

Sursa: Comunicat de presa INSTITUT CANTACUZINO

Studiu APC: Ce cârnați consuma romanii

Carnati consumati in Romania

foto apc-romania.ro

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 116 tipuri de cârnați comercializați în marile structuri comerciale și în magazinele unor producători de produse din carne. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Nu multe sunt alimentele pe care românii le evocă atât de frecvent și cărora le asociază înțelesuri atât de variate cum este cazul cârnaților. Generația mai tânără se arată mai detașată de acest omniprezent  articol alimentar din alimentația generației mature și al celor trecute. Tradițiile culinare de iarnă ale românilor au rezervat un loc special acestui produs pe mesele de sărbătoare, în tradiția uratului de sărbători (…/Iară nouă să ne dați / Vreo cinci meter de cârnați“/…) unde era considerat un dar de frunte pentru traista cetelor de urători, la fel de important era și pe mesele nașilor primit plocon de la finii care îi vizitau la sărbătorile de iarnă după îndătinatele tradiții. Podurile caselor se umpleau în Ajunul Crăciunului cu lanțuri de cârnați pe prăjini la destulă înălțime încât micile vietăți de pe lângă casă să se uite cu jind, niciunul să ajungă. Acolo se afumau câteva zile în șir, cu pauzele socotite, până ajungeau să capete nuanțe și miresme răscolitoare, greu tare de uitat… Nu mai puțin au fost și vor rămâne apreciați cârnații de către călătorii de plăcere sau cu interes, care ajung la vreun han ori cabană istoviți de efort și acolo se dreg cel mai bine cu ce altceva decât cu cârnați („Mama Jana-i cu potolul / Pentru toți studenții frați…/ Ce să meargă la pileală / Decât varză cu cârnați!…- Cântec de cabană“ din vremea munților umblați).

Toate popoarele lumii au vechi tradiții în materie de cârnați (deși europenii pretind că originea cârnaților este… europeană): cârnații sunt venerabilii strămoși, cu familie mare în vechime, ai mezelurilor de mai târziu; piața actuală, năpădită de cosmopolitisme alimentare, continuă să ofere nenumărate feluri de cârnați, spre marea bucurie a celor care îi apreciază și pentru preluarea interesului față de acest produs de către consumatorii tineri.

Cârnați de casă cu câte 8 substanțe chimice!

Cârnați țărănești cu câte 7 substanțe chimice!

Cârnați de grătar cu câte 4 tipuri de conservanți!

Cârnați cu soluție de dezghețare a drumurilor!

La 88% din cârnații afumați analizați s-a folosit fum lichid sau aromă de fum!

La 84% din cârnații analizați s-a folosit conservantul nitrit de sodiu!

La 55% din cârnații analizați membrana folosită este artificială, adică realizată din alginat de sodiu, celuloză, gumă de guar, lactat de calciu, clorură de calciu, colagen de vită și coloranți.

40% din cârnații analizați au în compoziție fosfați!

40% din cârnații analizați conțin apă din belșug! 37% din cârnații analizați conțin coloranți obținuți din insecte (coșenile)!

La numai 37% din cârnații analizați apare menționat procentul de carne din compoziția acestora pe etichetă!

34% din cârnații analizați conțin extracte de condimente!

La 28% din cârnații analizați, aroma și gustul au fost intensificate cu glutamat monosodic!

27% din cârnații analizați conțin proteină vegetală din soia!

Numai 8% din cârnații analizați nu conțin aditivi alimentari!

Top 5 cârnați afumați: 

  1. Cârnați Chevos, produs fiert afumat (100 grame produs finit s-a obținut prin prelucrarea a 109 grame carne de porc);
  2. Cârnați cu boabe de muștar, produs afumat (96,57% carne porc) Angst;
  3. Cârnați cabanos, produs fiert și dublu afumat (72% carne de porc, 20% carne de vită) CIA Aboliv;
  4. Cârnați de casă, produs fiert și afumat (87,2% carne porc) Angst;
  5. Cârnați cu șuncă, produs fiert și afumat (80% pulpă de porc) Smithfield Prod.

Top 5 cârnați subțiri:

  1. Cârnați sticks cu chilli Morliny, produs iute, fiert, afumat și uscat (100 grame de produs s-a obținut prin prelucrarea a 183 grame carne de porc) Animex Foods Polonia;
    1. Cârnați sticks picanți Pick, produs crud-uscat maturat (100 grame de produs s-a obținut prin prelucrarea a 153 grame carne de porc) Pick Szeged Ungaria;
    2. Cârnați snack clasic Pick, produs crud uscat afumat (100 grame de produs s-a obținut prin prelucrarea a 142 grame carne de porc) Pick Szeged Ungaria;
    3. Cârnați sticks oitza, produs crud-uscat (100 grame de produs s-a obținut prin prelucrarea a 140 grame carne de oaie) Doi Olteni Filiala Tg. Jiu;
    4. Cârnați sticks căpritză, produs crud-uscat (100 grame de produs s-a obținut prin prelucrarea a 140 grame carne de capră) Doi Olteni Filiala Tg. Jiu.

    Top 5 cârnați crud-uscați după cantitatea de carne folosită pentru a obține 100 grame produs finit: 

    1. Cârnați Baranya (100 grame produs finit s-a obținut prin prelucrarea a 160 grame carne proaspătă de porc) Belje Croația;
    2. Chorizo (100 grame produs finit s-a obținut prin prelucrarea a 155 grame carne de porc) Caroli;
    3. Chorizo de porc condimentat (100 grame produs finit s-a obținut prin prelucrarea a 142 grame carne de porc) Cora;
    4. Cârnăciori bănățeni (100 grame produs finit s-a obținut prin prelucrarea a 130 grame carne de porc) C+C Resița;
    5. Cârnați uscați Premium (57% carne porc, 17% slănină și 5% carne vită) C+C Resița.

    Top 5 cârnați fără chimicale:

    1. Cârnați de Pleșcoi proaspeți (carne oaie 85%, carne vită 15%) Gabioti;
    2. Cârnați de porc Maestro (pentru 100 grame de produs finit s-a folosit 110 grame carne de porc) Caroli;
    3. Cârnați ardelenești (carne porc 86,99%) Angst;
    4. Cârnați căprioară Bunătați de Secuime (carne căprioară minim 51%) Authentic Meat;
    5. Cârnați cerb Bunătăți de Secuime (carne cerb minim 51%) Authentic Mea.

      Toate detaliile aici

STUDIU, 12 ani: O dieta cu mici imbunatatiri ne ajuta sa traim mai mult

LegumeO dieta cu mici imbunatatiri, bazata pe consumul mai multor fructe, legume si peste, poate creste in mod semnificativ speranta de viata, arata un studiu publicat miercuri in revista New England Journal of Medicine, scrie AFP citat de Hotnews.

Acesta este primul care arata ca o dieta mai sanatoasa timp de cel putin doisprezece ani, reduce inclusiv riscul de mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare, spun cercetatorii de la Universitatea Harvard.

Ei au analizat relatia dintre schimbarile in alimentia a 74.000 de adulti timp de doisprezece ani (1986-1998), precum si riscul de a muri in urmatorii doisprezece ani (1998-2010).

Tipurile de alimente care au contribuit cel mai mult la o imbunatatire a regimului erau cereale integrale, fructe, legume si peste sau acizi grasi (omega-3).

O crestere de 20% a calitatii dietei -care poate fi obtinuta prin simpla inlocuire a unei portii zilnice de carne rosie sau carnati cu nuci sau legume – a aratat o reducere cu 8 pana la 17% a riscului mortalitatii.

Consumul de sare asociat cu un risc crescut de hipertensiune arteriala

Sare de bucatarie

foto: descopera.ro

Consumul ridicat de sare este asociat cu un risc crescut de hipertensiune arteriala, iar purtatorii de cuvant ai American Heart Association recomanda parintilor sa limiteze aportul de sodiu in randul copiilor la o cantitate ce variaza intre 1.500 si 2.300 miligrame pe zi, conform nytimes.com, citat de Hotnews.ro.

Pentru comparatie, o singura lingurita de sare contine aproximativ 2.300 de miligrame de sodiu.

In general copiii primesc mult mai mult decat atat, sunt de parere specialistii, intrucat numai alimentele procesate reprezinta 77% din cantitatea de sodiu recomanda pentru consumul zilnic.