Norovirusul, din nou în alertă: cazurile se înmulțesc rapid în SUA

În plin sezon al sărbătorilor, Statele Unite se confruntă cu o creștere semnificativă a cazurilor de norovirus – cunoscut popular drept „boala de iarnă cu vărsături”. Conform raportărilor CDC (Centers for Disease Control and Prevention), virusul este principala cauză de gastroenterită acută în țară și produce milioane de îmbolnăviri anual.

Norovirusul provoacă aproximativ 2.500 de focare în fiecare an, ducând la peste 21 de milioane de îmbolnăviri, 109.000 de spitalizări și în jur de 900 de decese. Evoluția actuală îngrijorează autoritățile, mai ales că perioada sărbătorilor favorizează aglomerația și contactul direct între persoane.

Simptome frecvente ale infecției cu norovirus

Primele manifestări apar la 12–48 de ore după expunere și includ:

• greață și vărsături intense;

• diaree accentuată;

• dureri abdominale;

• posibilă febră, dureri musculare sau cefalee.

În majoritatea cazurilor, simptomele dispar în 1–3 zile. Totuși, copiii mici, vârstnicii și persoanele cu imunitate scăzută prezintă un risc crescut de complicații.

Cum se transmite norovirusul

Virusul este extrem de contagios și se transmite prin:

• contact direct cu persoane infectate;

• atingerea suprafețelor contaminate;

• consumul de alimente contaminate (în special fructe de mare).

Norovirusul poate rezista până la două săptămâni pe suprafețe și se poate transmite încă 14 zile după dispariția simptomelor. Cele mai afectate locații sunt spitalele, școlile, centrele de îngrijire, restaurantele și evenimentele cu catering.

Situația actuală în SUA

Potrivit datelor WastewaterSCAN, nivelurile de norovirus în apele uzate au crescut cu 69%, iar CDC raportează o dublare a testelor pozitive în ultimele trei luni. Deși nivelurile încă nu au depășit vârful de anul trecut, specialiștii avertizează că sezonul actual ar putea deveni unul dintre cele mai severe din ultimii ani.

Cum ne putem proteja?

Măsuri esențiale de prevenție:
✔ Spălarea mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde;
✔ Dezinfectarea suprafețelor cu soluții pe bază de clor;
✔ Gătirea alimentelor la minimum 63°C (145°F);
✔ Izolarea persoanelor bolnave și evitarea manipulării alimentelor timp de cel puțin 48 de ore după dispariția simptomelor.

Norovirusul nu este doar o simplă „răceală a stomacului”. Având o rată ridicată de contagiozitate și impact semnificativ asupra sistemului medical, virusul transformă sezonul sărbătorilor într-o provocare sanitară majoră. Respectarea regulilor de igienă este esențială pentru a limita răspândirea bolii în comunitate.

Senzația de picioare grele și dureroase: un semnal de alarmă al insuficienței venoase cronice

Dacă te confrunți frecvent cu senzația de picioare grele, dureri persistente, crampe nocturne sau umflarea gleznelor spre sfârșitul zilei, este posibil să suferi de insuficiență venoasă cronică (IVC) — o afecțiune tot mai des întâlnită, care afectează circulația sângelui în venele profunde ale picioarelor.

Conform studiului internațional Vein Consult, peste 83% dintre adulții de peste 50 de ani sunt afectați de simptome asociate acestei boli. Un sondaj realizat în 2020 a arătat că 22% dintre respondenți din opt țări europene și sud-americane prezentau semne ale IVC, inclusiv românii.

Ce este insuficiența venoasă cronică și de ce apare?

Venele au rolul de a transporta sângele înapoi către inimă. Acest proces se bazează pe valve unidirecționale care previn refluxul. Când aceste valve sunt afectate, sângele stagnează în picioare, generând presiune crescută, inflamații și dilatarea venelor — principalele cauze ale IVC.

Tromboza venoasă profundă (cheaguri de sânge) și varicele sunt cele mai frecvente cauze, dar și traumele locale, imobilizarea prelungită, sarcina, obezitatea, fumatul și predispoziția genetică joacă un rol esențial în dezvoltarea bolii.

Simptome frecvente ale insuficienței venoase cronice

• Senzația de picioare grele și obosite

• Edeme (umflarea picioarelor și gleznelor)

• Dureri și crampe musculare – mai ales noaptea

• Varice vizibile sub piele

• Piele uscată, mâncărime, modificări de culoare (în special în jurul gleznelor)

• În stadii avansate – ulcere venoase greu de vindecat

Cine este cel mai expus riscului?

Insuficiența venoasă cronică afectează în special:

• Femeile (în special după sarcini multiple)

• Persoanele peste 55 de ani

• Cei cu antecedente familiale

• Sedentarii, persoanele supraponderale sau care stau mult în picioare

• Fumătorii

Cum se stabilește diagnosticul?

Ecografia Doppler este investigația standard care permite vizualizarea fluxului sanguin în vene. Medicul va corela simptomele cu rezultatele imagistice pentru a încadra boala într-unul din cele 7 stadii, de la lipsa semnelor vizibile (stadiul 0) la ulcere active (stadiul 6).

Tratamentul modern: de la ciorapi compresivi la intervenții minim invazive

Tratamentul se adaptează în funcție de severitatea bolii și poate include:

• Modificări ale stilului de viață: mișcare, reducerea greutății, pauze frecvente

• Terapie compresivă: purtarea ciorapilor elastici speciali

• Medicamente: diuretice, anticoagulante, venoactive

• Scleroterapie: injectarea unei substanțe care închide vena afectată

• Laser endovenos sau radiofrecvență: pentru închiderea venelor dilatate

• Chirurgie (stripping, bypass venos) în cazurile avansate

Prevenția: cheia sănătății venoase

Pentru a preveni apariția IVC, specialiștii recomandă:

• Activitate fizică regulată (mers, înot, bicicletă)

• Evitarea poziției statice prelungite

• Ridicarea picioarelor în timpul repausului

• Evitarea hainelor strâmte și a încălțămintei incomode

• Renunțarea la fumat și adoptarea unei diete echilibrate

Insuficiența venoasă cronică este o boală progresivă, dar gestionabilă, dacă este diagnosticată și tratată la timp. Recunoașterea simptomelor și consultul medical precoce pot preveni complicații severe și pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții. Dacă resimți constant disconfort la nivelul picioarelor, nu amâna vizita la medicul specialist — sănătatea venoasă este esențială pentru mobilitate și bunăstare zilnică.

Ce este malaria și cum se poate preveni: informații esențiale despre o boală tropicală cu risc global

Un caz de malarie confirmat recent în București a readus în atenția publică riscul acestei boli tropicale, transmisă în principal prin înțepătura țânțarilor infectați. Pacientul, un bărbat în vârstă de 69 de ani, nu a călătorit în străinătate în perioada recentă, ceea ce ridică întrebări despre posibila transmitere locală. În acest context, este important să înțelegem ce este malaria, cum se transmite și, mai ales, cum o putem preveni.

❓ Ce este malaria?

Malaria este o boală infecțioasă potențial mortală, cauzată de un parazit numit Plasmodium, transmis la om prin înțepătura țânțarului femelă din genul Anopheles. Există cinci tipuri de paraziți care pot cauza malaria, dintre care cei mai periculoși sunt Plasmodium falciparum și Plasmodium vivax.

Deși este o boală endemică în zone tropicale din Africa, Asia și America Latină, malaria poate apărea și sporadic în alte regiuni, mai ales în contextul schimbărilor climatice și al mobilității crescute a populației.

🔍 Simptomele malariei

Simptomele pot apărea la 10-15 zile după înțepătura infectantă și includ:

• Febră recurentă (în pusee)

• Frisoane și transpirații abundente

• Dureri de cap intense

• Dureri musculare și articulare

• Greață, vărsături, diaree

• Stare generală de slăbiciune

În formele severe, malaria poate provoca complicații neurologice, afectare hepatică, renală sau chiar deces, în lipsa tratamentului.

🦟 Cum se transmite malaria

Transmiterea se face în principal prin înțepătura țânțarului Anopheles infectat. Alte forme mai rare includ:

• Transfuzii de sânge

• Transmitere de la mamă la făt (în timpul sarcinii)

• Utilizarea de ace contaminate

⚠️ Situația din România

Potrivit Ministerului Sănătății, în 2025 au fost raportate 21 de cazuri de malarie, toate asociate cu călătorii în zone endemice, cu excepția acestui caz recent din București, care nu are un istoric de deplasare. Direcția de Sănătate Publică București derulează o anchetă epidemiologică, pentru a identifica sursa exactă.

✅ Cum se previne malaria

Prevenția este esențială, mai ales pentru persoanele care călătoresc în zone cu risc. Iată câteva metode sigure:

1. Profilaxia medicamentoasă

• Există medicamente preventive (antimalarice), prescrise de medic în funcție de destinație.

• Tratamentul se începe înainte de călătorie și se continuă o perioadă după întoarcere.

2. Protecția împotriva țânțarilor

• Folosirea plaselor de țânțari impregnate cu insecticid

• Aplicarea de repelente pe piele (cu DEET, picaridin etc.)

• Purtarea hainelor lungi, de culoare deschisă

• Instalarea plaselor la ferestre

• Evitarea zonelor cu apă stătătoare

3. Supravegherea medicală după întoarcerea din zone cu risc

• La primele simptome suspecte, consultați imediat un medic

• Informați personalul medical despre istoricul de călătorii

👶 Cine este mai expus riscului

Persoanele cu imunitate scăzută sunt cele mai vulnerabile:

• Copiii mici

• Femeile însărcinate

• Persoanele în vârstă

• Bolnavii cronici

Pentru aceste categorii, prevenția este vitală, deoarece formele severe de malarie pot evolua rapid.

🧬 Tratamentul malariei

Malaria este tratabilă dacă este diagnosticată la timp. Tratamentul implică antimalarice specifice, în funcție de tipul de parazit identificat. În România, tratamentul se administrează sub supraveghere medicală strictă, în spitale specializate precum Spitalul Victor Babeș din București.

Malaria rămâne una dintre cele mai răspândite boli infecțioase la nivel global, dar și una dintre cele mai ușor de prevenit. Cazul recent confirmat în România atrage atenția asupra importanței vigilenței epidemiologice și a măsurilor de protecție individuale.

Indiferent dacă plănuiești o călătorie într-o zonă tropicală sau locuiești într-o zonă afectată de țânțari, informația corectă și prevenția sunt cele mai bune arme împotriva malariei.