Anevrismul de aortă toraco-abdominală – Ce este, cum se manifestă și când devine periculos?
Anevrismul de aortă toraco-abdominală este o afecțiune gravă, dar adesea tăcută, care poate pune viața în pericol dacă nu este depistată și tratată la timp. Afectează porțiunea aortei ce traversează atât toracele, cât și abdomenul, și constă într-o dilatare anormală a peretelui acestei artere majore. Deoarece aorta este vasul principal care transportă sângele de la inimă spre restul corpului, orice slăbire a structurii sale poate avea consecințe devastatoare.
🔍 Ce este anevrismul de aortă toraco-abdominală?
Un anevrism este o umflătură localizată a peretelui unui vas de sânge, cauzată de slăbirea structurii acestuia. În cazul anevrismului toraco-abdominal, dilatarea afectează segmentul aortei care trece prin zona toracică și se extinde în abdomen.
Această formă de anevrism este mai rară decât cele localizate exclusiv în zona abdominală sau toracică, dar este mai complexă din punct de vedere anatomic și chirurgical, implicând ramuri importante care irigă organe vitale precum ficatul, rinichii și intestinul.
⚠️ Cauze și factori de risc
Cauzele exacte nu sunt întotdeauna cunoscute, dar există mai mulți factori favorizanți:
Hipertensiunea arterială cronică
Ateroscleroza (îngroșarea și rigidizarea pereților arteriali)
Fumatul – un factor de risc major
Vârsta înaintată (peste 60 de ani)
Istoricul familial de anevrism
Tulburări genetice precum sindromul Marfan sau sindromul Ehlers-Danlos
🧬 Simptome – De ce este anevrismul periculos?
Problema majoră cu anevrismele este că de multe ori nu prezintă simptome evidente până în momentul în care devin critice sau se rup. Când apar, simptomele pot include:
Durere persistentă în spate, torace sau abdomen
Senzație de presiune sau puls în zona abdominală
Oboseală, amețeli sau pierderi de cunoștință (în caz de ruptură)
Dificultăți de respirație
O ruptură a anevrismului poate provoca hemoragie internă masivă, șoc și deces, dacă nu se intervine de urgență.
🧪 Diagnostic – Cum se depistează?
Anevrismul este adesea descoperit întâmplător, în urma investigațiilor pentru alte afecțiuni. Diagnosticul se stabilește prin:
Ecografie abdominală (inițială, dar utilă mai ales pentru anevrismele abdominale)
CT angiografic (metoda de elecție pentru localizarea exactă și evaluarea dimensiunii)
RMN sau angiografie clasică – în cazuri speciale
🏥 Tratament – Ce opțiuni există?
Tratamentul depinde de dimensiunea anevrismului și de starea generală a pacientului:
🔹 Monitorizare activă – în cazul anevrismelor mici, cu examinări regulate (la 6-12 luni).
🔹 Tratament chirurgical – indicat în cazul anevrismelor mai mari (de obicei >5,5 cm) sau simptomatice. Există două variante:
Chirurgie clasică deschisă – presupune înlocuirea segmentului afectat cu o grefă.
Reparare endovasculară (EVAR/TEVAR) – o tehnică minim invazivă, cu introducerea unui stent-grefă prin artera femurală.
Decizia privind intervenția chirurgicală este luată în funcție de mai mulți factori: vârstă, comorbidități, anatomia anevrismului și riscul de ruptură.
🛡️ Prevenție și stil de viață
Controlul tensiunii arteriale
Renunțarea la fumat
Dietă echilibrată, săracă în grăsimi și sare
Exerciții fizice regulate
Monitorizarea periodică a stării arteriale, mai ales dacă există istoric familial
Anevrismul de aortă toraco-abdominală este o afecțiune gravă, dar care poate fi ținută sub control dacă este depistată la timp. Controlul factorilor de risc, investigațiile imagistice regulate și respectarea indicațiilor medicale sunt esențiale pentru a preveni complicațiile fatale. Dacă aveți factori de risc sau simptome suspecte, discutați cu un medic cât mai curând – viața poate depinde de o decizie rapidă.