La 1 aprilie, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” a sărbătorit 100 de ani de la înființare. 
Manifestările organizate au marcat debutul seriei de activități denumite generic Anul Centenarului Institutului „Cantacuzino”.
Am fost onorați de Excelența Sa domnul Klaus-Werner Iohannis, președintele României, domnul Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României, domnul Nicolae Ionel Ciucă, ministrul apărării naționale, de  miniștri, reprezentanți ai administrației publice centrale și de personalități din domeniul științific și medical.
Activitatea a cuprins  o ceremonie militară care a debutat cu dezvelirea unei plăci de marmură pe care sunt gravate cuvintele „testament” ale profesorului Ion Cantacuzino, rostite în urmă cu 100 de ani: Misiunea Institutului constă în promovarea sănătății publice prin cercetare de înaltă calitate, interdisciplinară și prin activități de monitorizare, prevenire și control al bolilor transmisibile.
Oficierea serviciului religios a fost urmată de citirea decretului prezidențial de conferire a Ordinului „Meritul Sanitar”  în grad de Mare Ofițer, Institutului Național de Cercetare-Devoltare Medico-Militară „Cantacuzino”. Decorația a fost înmânată de către domnul Klaus-Werner Iohannis generalului de brigadă dr. Florin Oancea.
În cadrul evenimentului au luat cuvântul  Excelența Sa, domnul Klaus-Werner Iohannis, președintele României, domnul Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României, domnul Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul apărării naționale și generalul de brigadă dr. Florin Oancea, comandantul – director general al Institutului Național de Cercetare-Devoltare Medico-Militară „Cantacuzino”. La încheiere, acesta a oferit, Excelenței Sale Klaus-Werner Iohannis, placheta aniversară.
Partea a doua a evenimentului s-a desfășurat în Parcul memorial „Profesor doctor Victor Babeș”, la care au participat distinșii invitați, foști angajați și personalul institutului.
După mesajul de bun venit, adresat foștilor angajați, generalul Oancea a prezentat decorația Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Mare Ofițer. Generalul-maior medic conferențiar universitar dr. Dragoș-Marian Popescu, șeful Direcției medicale, a acordat personalului Institutului Emblema de Onoare a Medicinei Militare și Emblema de Merit Acțiuni Umanitare clasa a III-a, ca recompensă pentru remarcabila activitate depusă.
A urmat vizionarea filmului omagial Pecete pentru viață, realizat de Studioul Cinematografic al Armatei, un arc peste timp ce prezintă o mică parte din istoria centenară a Institutului. A fost prezentată medalia aniversareă confecționată cu această ocazie apoi au urmat alocuțiunile susținute de profesor doctor Marian Neguț, fost director al institutului, profesor doctor Adrian Onu, președintele Consiliului Științific și conferențiar doctor Irina Codiță, decan de vârstă al personalului angajat.
Activitatea s-a încheiat cu un concert susținut de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale.
Pentru organizarea tuturor activităților, Institutul a primit sprijin din partea Statului Major al Forțelor Terestre, Comandamentului logistic întrunit, Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, Direcției Domenii și Infrastructuri și a următorilor sponsori: Elta 90 Medical Research, Antisel, Pfizer România SRL și SC Annabella fabrica de conserve Râureni.

Comunicat de presa Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare
Medico-Militară ”Cantacuzino

„23 iunie 2020 va fi cea de-a şasea ediţie a Zilei internaţionale pentru conştientizarea Sindromului Dravet. Cu această ocazie, organizaţiile de pacienţi din întreaga lume vor avea diferite acţiuni pentru a sensibiliza publicul faţă de această boală rară. Numărul de persoane afectate de Sindromul Dravet rămâne necunoscut, în general este acceptat că la nivelul Europei ponderea acestora este de 1: 22.000”, anunţă Asociaţia pentru Dravet şi alte epilepsii rare.

Purtând numele medicului neurolog pediatru francez Charlotte Dravet, care l-a descoperit în 1978, Sindromul Dravet reprezintă de obicei o sumă de crize epileptice dificil de tratat, întârziere în dezvoltare şi o serie de alte tulburări, inclusiv la nivel de mers, somn şi comportament.

Cauza apariţiei Sindromului Dravet este o mutaţie genetică. De obicei, aceasta apare pentru prima dată la pacient, nefiind moştenită din familie. Semnele de debut, care apar în primul an de viaţă, sunt crizele epileptice severe. Pacienţii cu Sindrom Dravet vor continua să aibă aceste manifestări pe toată durata vieţii.

În unele cazuri, crizele pot pune în pericol viaţa pacienţilor şi pot evolua în status epilepticus (foarte dificil de oprit). Moartea subită în epilepsie (Sudden Unexpected Death in Epilepsy) este, de asemenea, un risc asociat Sindromului Dravet. Împreună cu celelalte probleme, acest lucru are un impact imens asupra familiilor care trăiesc cu această boală.

Aproximativ 17 la sută dintre pacienţii Dravet mor înainte de atingerea vârstei adulte.

Păpădia este elementul central al campaniei vizuale oficiale pentru Ziua internaţională de conştientizare a Sindromului Dravet din acest an.

Păpădia a fost aleasă pentru că Sânziana, o fetiţă din România, în vârstă de 9 ani, diagnosticată cu Sindromul Dravet în primul ei an de viaţă, a aflat de curând, de la învăţătoare, la cursurile şcolii online pe care le-a urmat în contextul pandemiei COVID-19, o legendă despre o plantă care dorea să arate ca soarele, luna şi stelele în acelaşi timp.

Într-un alt colţ al Europei, graficianul german al asociaţiei şi, de asemenea, mama unei tinere de 14 ani diagnosticată cu Sindromul Dravet, a ales păpădia drept element central al campaniei vizuale oficiale pentru Ziua internaţională de conştientizare a Sindromului Dravet din acest an. Motivul invocat de aceasta a fost că, în engleză, denumirea acestei flori aparent comune conţine cuvântul „leu” (dandelion – lion), simbolizând astfel puterea de care o familie afectată de această boală rară trebuie să dea dovadă.

”Cunoscută şi ca floarea copiilor, se spune că păpădia este prima floare pe care cei mici o culeg primăvara şi le-o oferă în dar mamelor. Ridicându-şi capul cu forţă şi determinare, păpădia se poate regăsi de-a lungul drumului şi pe pajişti, atât în ​​oraşe, cât şi în zonele rurale. La fel ca şi Sindromul Dravet, care poate lovi pe neaşteptate, fără niciun fel de istoric familial şi fără un factor determinant. Cu toate acestea, păpădia aduce multă bucurie şi nimeni poate rezista să-şi pună o dorinţă în timp ce suflă peste seminţele sale”, îşi explică alegerea asociaţia.

Din păcate, această boală care arată ca soarele, luna şi stelele la un loc, este incurabilă, iar tratamentele existente în prezent sunt doar parţial eficiente.

În ultimii cincisprezece ani, în multe ţări a fost înfiinţată câte o organizaţie de pacienţi Dravet. În Europa, aceste organizaţii Dravet s-au unit în 2014 în Federaţia Europeană pentru Sindromul Dravet (DSEF), iar Dravet România este membru fondator.

”Împreună, ne propunem o calitate mai bună a vieţii pentru pacienţii Dravet şi încercăm să ne atingem acest obiectiv prin organizarea de întâlniri internaţionale, la care specialiştii fac schimb de cunoştinţe şi experienţă, dar şi construind un registru care colectează date despre Sindromul Dravet şi facilitând şi finanţând cercetarea ştiinţifică. Fiţi alături de noi pentru a creşte gradul de conştientizare a Sindromului Dravet şi puneţi-vă o dorinţă – ca într-o zi să trăim bucuria de a putea vindeca această afecţiune!”, transmit membrii Asociaţiei pentru Dravet şi alte epilepsii rare.

Cum să te implici. Afla mai multe

foto clujust.ro

Pentru acest an, 7 aprilie 2020, OMS propune ziua in care sărbătorim munca asistentelor și moașelor și in care reamintim liderilor mondiali rolul critic pe care îl au în menținerea unei lumi sănătoase. Asistenții medicali și alți lucrători din domeniul sănătății se află în fruntea pandemiei COVID-19 – oferind îngrijiri și tratament de calitate, respect și îngrijire, conducând dialogul comunitar pentru a aborda temerile și întrebările și, în unele cazuri, colectarea datelor pentru studiile clinice. Pur și simplu, fără asistenți medicali, nu ar exista niciun răspuns.