Descoperire majoră: un nou antibiotic de 100 de ori mai eficient împotriva bacteriilor rezistente, identificat de cercetători britanici și australieni

Platforma Europeană de Monitorizare a Deficitelor de Medicamente (ESMP)Un nou antibiotic cu potențial uriaș împotriva bacteriilor rezistente la tratamentele actuale a fost descoperit de o echipă internațională de cercetători din Marea Britanie și Australia, potrivit unui studiu publicat în prestigioasa revistă Journal of the American Chemical Society. Descoperirea ar putea reprezenta un pas important în lupta globală împotriva rezistenței antimicrobiene, una dintre cele mai grave amenințări pentru sănătatea publică mondială.

🔬 Cum a fost descoperit noul antibiotic

Cercetătorii de la Universitatea Warwick (Marea Britanie) și Universitatea Monash (Australia) au identificat un compus complet nou, numit pre-metilenomicină C lactonă, derivat dintr-o bacterie din genul Streptomyces — microorganism cunoscut pentru capacitatea sa de a produce antibiotice.

Deși bacteria Streptomyces coelicolor este studiată intens încă din anii 1950, noul compus nu fusese observat anterior. El se formează natural în timpul sintezei unui alt antibiotic cunoscut — metilenomicina A — însă cercetătorii au descoperit că acest intermediar chimic are o putere antibacteriană de 100 de ori mai mare.

„Este remarcabil că o bacterie atât de bine cunoscută ascundea încă un antibiotic necunoscut. Descoperirea unui nou compus într-un organism-model este o surpriză autentică”, a declarat dr. Lona Alkhalaf, cercetător la Universitatea Warwick.

🧫 Eficiență dovedită împotriva bacteriilor rezistente

În testele de laborator, pre-metilenomicina C lactonă s-a dovedit extrem de eficientă împotriva bacteriilor Gram-pozitive, în special împotriva:

  • Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA);

  • Enterococcus rezistent la vancomicină (VRE).

Aceste tulpini se numără printre cele mai periculoase bacterii rezistente la antibiotice, responsabile de infecții spitalicești severe și decese anuale la nivel mondial.

Mai mult, bacteriile Enterococcus expuse continuu timp de 28 de zile la noul compus nu au dezvoltat rezistență, un rezultat considerat extrem de promițător pentru viitoarele aplicații medicale.

🧬 O nouă abordare în descoperirea antibioticelor

Echipa condusă de profesorul Greg Challis a explicat că succesul a venit dintr-o strategie neobișnuită: analiza intermediarilor chimici din procesele de sinteză ale antibioticelor naturale.

„Metilenomicina A a fost descoperită în urmă cu 50 de ani, dar niciodată nu au fost testați compușii intermediari ai procesului său de sinteză. Faptul că unul dintre aceștia s-a dovedit atât de eficient schimbă complet modul în care privim descoperirea de antibiotice”, a precizat Challis.

Această metodă ar putea deschide drumul către o nouă generație de antibiotice obținute prin reevaluarea substanțelor deja cunoscute, dar insuficient explorate.

⚕️ De ce contează această descoperire

Rezistența bacteriană la antibiotice provoacă, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste 1,3 milioane de decese anual și este considerată o „pandemie tăcută”. Lipsa de noi antibiotice eficiente face ca multe infecții comune să devină tot mai greu de tratat.

Descoperirea echipei Warwick–Monash oferă o speranță reală: că soluțiile pentru viitor ar putea fi deja ascunse în compușii existenți, așteptând să fie redescoperite prin metode moderne de analiză genetică și biochimică.

🔗 Sursa studiului

Articolul complet poate fi consultat în revista Journal of the American Chemical Society:
👉 https://pubs.acs.org/doi/10.1021/jacs.5c08122

Comunicatul de presă oficial al Universității Warwick este disponibil aici:
👉 https://warwick.ac.uk/news/new-antibiotic-discovery-2025

Descoperirea noului antibiotic pre-metilenomicină C lactonă demonstrează că chiar și organismele studiate de zeci de ani pot ascunde secrete cu potențial terapeutic uriaș. Într-o eră în care bacteriile devin tot mai rezistente, această cercetare redeschide drumul către soluții inovatoare în medicina antimicrobiană.

🦴 Ziua Mondială a Osteoporozei – 20 octombrie: prevenție, simptome și importanța unui stil de viață sănătos pentru oase puternice

🌍 Ce este Ziua Mondială a Osteoporozei

În fiecare an, pe 20 octombrie, este marcată Ziua Mondială a Osteoporozei, o campanie globală inițiată de Fundația Internațională pentru Osteoporoză (IOF), menită să atragă atenția asupra importanței sănătății osoase și să promoveze prevenția, diagnosticul precoce și tratamentul acestei boli tăcute, dar devastatoare.

Osteoporoza afectează milioane de oameni din întreaga lume, în special femeile după menopauză, dar și bărbații în vârstă. Este adesea numită „boala oaselor fragile”, deoarece duce la scăderea densității osoase și crește riscul de fracturi chiar și la traumatisme minore.

🧬 Ce este osteoporoza și cum se manifestă

Osteoporoza este o afecțiune metabolică a scheletului caracterizată prin pierderea progresivă a masei osoase și deteriorarea structurii interne a oaselor. Oasele devin fragile, poroase și se pot fractura ușor — cel mai adesea la nivelul șoldului, coloanei vertebrale sau încheieturii mâinii.

📍 Simptomele pot include:

  • scădere treptată în înălțime;

  • dureri de spate persistente;

  • postură încovoiată (cifoze vertebrale);

  • fracturi apărute după traumatisme minore sau chiar spontan.

Adesea, osteoporoza rămâne „tăcută” până la prima fractură, motiv pentru care diagnosticul precoce este esențial.

🥦 Cum putem preveni osteoporoza

Prevenția începe încă din copilărie și continuă toată viața. Câteva măsuri simple pot face o diferență majoră:

✅ Aport optim de calciu și vitamina D – prin alimentație sau suplimente, la recomandarea medicului.
✅ Activitate fizică regulată – exercițiile cu greutăți, mersul pe jos sau dansul stimulează formarea osoasă.
✅ Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool – factori de risc importanți pentru pierderea masei osoase.
✅ Expunerea moderată la soare – favorizează sinteza naturală de vitamina D.
✅ Control medical periodic – densitometria osoasă (DXA) este metoda standard pentru depistarea osteoporozei.

👩‍⚕️ Importanța conștientizării

Campaniile derulate de Ziua Mondială a Osteoporozei aduc anual în prim-plan tema:

„Love Your Bones – Protect Your Future” (Iubește-ți oasele – protejează-ți viitorul!),
un mesaj simplu, dar puternic, care încurajează fiecare persoană să își cunoască factorii de risc și să adopte un stil de viață preventiv.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, una din trei femei și unul din cinci bărbați cu vârsta peste 50 de ani vor suferi o fractură osteoporotică de-a lungul vieții. De aceea, educația și prevenția sunt cheia pentru o bătrânețe activă și fără durere.

🩺

Ziua Mondială a Osteoporozei nu este doar o simplă dată din calendar, ci un apel global la acțiune pentru sănătatea oaselor noastre. Printr-o alimentație echilibrată, mișcare zilnică și controale medicale regulate, putem preveni una dintre cele mai răspândite boli ale vârstei moderne.

👉 Sănătatea oaselor înseamnă libertate de mișcare, independență și o viață activă pentru cât mai mult timp.

Fibra vegetală inulină: cheia pentru prevenirea și invertirea boala ficatului gras (MASLD)?

ficat grasBoala hepatică asociată disfuncției metabolice (MASLD), cunoscută anterior drept „ficat gras non-alcoolic”, reprezintă o provocare majoră a sănătății publice la nivel global. Din ce în ce mai frecventă în contextul alimentației bogate în zaharuri, mai ales în fructoză, și al stilului de viață sedentar, MASLD poate avansa către stare de fibroza hepatică, ciroză sau cancer hepatic dacă nu este controlată. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la University of California, Irvine (UC Irvine) aduce vești optimiste: creșterea aportului unei fibre vegetale, inulina, ar putea reprezenta o strategie simplă și eficientă pentru prevenirea — şi chiar inversarea — MASLD.

Ce au descoperit cercetătorii

Echipa condusă de Cholsoon Jang a demonstrat că inulina, o fibră solubilă prezentă în legume precum ceapa, usturoiul, cicoarea și anghinarea, modifică compoziția microbiotei intestinale într-un mod care protejează ficatul de efectele nocive ale fructozei alimentare. 
Mai exact:

  • În experimente pe modele animale, suplimentarea cu inulină a redus transferul de fructoză din intestin către ficat și colon, diminuând acumularea de grăsimi hepatice și rezistența la insulină asociate.

  • Microbiota intestinală, adaptată la inulină, a metabolizat fructoza înainte ca aceasta să ajungă la ficat, reducând astfel producţia hepatică de lipide („lipogeneză de novo”) și stresul oxidativ.

  • Inulina a favorizat producția hepatică de serină şi glicină, precursori ai glutationului – principal antioxidant al celulelor hepatice – contribuind astfel la protecția împotriva deteriorării celulare.

  • Intervenția a funcționat chiar și după instalarea steatozei hepatice, sugerând un potențial de “inversare” a afectării hepatice, nu doar prevenție.

Importanța descoperirii pentru sănătatea hepatică

Această cercetare marchează o schimbare de paradigmă în înţelegerea MASLD. În loc să ne concentrăm doar pe reducerea aportului caloric sau pe intervenţii farmacologice tardive, punerea în valoare a microbiotei intestinale prin dietă — în special prin fibre vegetale specifice — oferă o strategie de prevenţie activă și personalizată.
Într-o eră în care alimentația ultraprocesată și consumul de băuturi îndulcite bogate în fructoză au crescut alarmant, descoperirea sugerează că simpla creștere a consumului de legume bogate în inulină poate constitui o barieră metabolică reală în faţa bolii hepatice.

Ce trebuie să ştim înainte de implementare

  • Deși rezultatele sunt convingătoare pe modele animale, studiile clinice la om sunt încă necesare pentru a stabili dozele exacte, duratele de intervenţie și efectele la scară largă.

  • Fibrele alimentare nu înlocuiesc gestionarea globală a MASLD: controlul greutății, evitarea consumului excesiv de zahăr și fructoză, activitatea fizică și monitorizarea medicală rămân fundamentale.

  • Adaptarea microbiotei intestinale poate fi individuală: factorii genetici, istoricul alimentar și compoziția existentă a microbiotei vor influenţa eficiența intervenției.

  • Utilizarea termului „inversare” nu înseamnă că boala este întotdeauna complet vindecabilă, ci că modificările hepatice timpurii pot fi semnificativ ameliorate sub condiții optime.

Recomandări practice

  • Includeți în alimentaţie legume care conţin inulină — ceapă, usturoi, praz, anghinare de Ierusalim, cicoare.

  • Evitaţi consumul excesiv de fructoză liberă (băuturi îndulcite, sucuri concentrate) pentru a reduce presiunea asupra ficatului.

  • Adoptați o alimentație bogată în fibre vegetale în general (nu doar inulină), deoarece diversitatea fibrelor sprijină un microbiom sănătos.

  • Consultați medicul sau dieteticianul înainte de a face schimbări majore, mai ales dacă există deja diagnostic de MASLD sau alte afecțiuni hepatice/metabolice.

Studiul UC Irvine deschide o fereastră promițătoare: un remediu aparent simplu — mai multe fibre vegetale — care, prin impact asupra microbiotei intestinale, ar putea schimba foaia în lupta împotriva bolii hepatice asociate disfuncției metabolice. Dacă rezultatele se confirmă și la om, ar putea deveni o componentă esențială a strategiei preventive în sănătatea publică. Până atunci, însă, adoptarea unei alimentaţii mai naturale și variate rămâne un pas inteligent în direcția reducerii riscului hepatic și metabolic.

Testul Galleri: revoluţie în screening-ul cancerului? Cum analizează sângele pentru ADN tumoral și ce spun studiile de până acum

Galleri testDetectarea precoce a cancerului reprezintă o miză esenţială în îmbunătăţirea ratelor de supravieţuire. O tehnologie promițătoare în acest sens este testul Galleri, dezvoltat de compania americană Grail, care poate identifica fragmente de ADN tumoral (ctDNA) care au fost eliberate de tumori în circulaţia sanguină, înainte ca boala să devină simptomatică. Testul este deja evaluat în sistemul britanic de sănătate (NHS) și în studii clinice internaționale.

🔍 Principiul testului Galleri

Testul Galleri funcționează prin analiza unor markeri epigenetici pe ADN-ul liber circulant (cfDNA). Practic, dacă există un “semnal” tumoral — modificări chimice ale ADN-ului care indică prezența unei tumori — testul îl poate detecta și poate sugera și localizarea probabilă a tumorii, ajutând astfel medicii să orienteze investigațiile imagistice.

Grail susține că testul are o specificitate de aproximativ 99,5 %, adică foarte puține rezultate fals pozitive.

📊 Date clinice și rezultate recente

Studiul PATHFINDER 2

Unul dintre cele mai importante studii în desfășurare este PATHFINDER 2, care include peste 35.000 de participanți de peste 50 de ani în Statele Unite. Rezultatele preliminare referitoare la primele ~25.578 participanți arată un valor de predicție pozitivă (PPV) mai mare decât în studiile anterioare ale Galleri, fără probleme majore de siguranță raportate.

Când testul Galleri a fost adăugat la screeningurile standard (mamografie, colonoscopie, test Papanicolau etc.), numărul total de cancere detectate a crescut de peste șapte ori.

Studiul american / canadian pe ~25.000 de adulți

Conform relatărilor presei (BBC), în studiul care a urmărit ~25.000 de adulți pe parcursul unui an, aproape 1% au primit un rezultat pozitiv, iar din aceste cazuri, 62 % au fost confirmate ulterior ca având cancer. Totodată, testul a exclus corect cancerul la peste 99 % dintre cei care au primit rezultat negativ.

De asemenea, în aproximativ 9 din 10 cazuri confirmate, originea cancerului (organul sau regiunea) a fost identificată corect.

✅ Avantaje & ⚠️ Limitări și critici

Avantaje

  • Permite detectarea unor tipuri de cancer pentru care nu există screening standardizat (ovarian, hepatic, pancreatic etc.).

  • Poate completa testele clasice, oferind o imagine mai largă asupra riscului de cancer.

  • Raporturile privind satisfacția pacienților indică un disconfort relativ mic și un nivel ridicat de acceptare a testului.

Critici și provocări

  • Sensibilitatea la stadiile incipiente poate fi scăzută, în special pentru tumori mici care nu eliberează cantități detectabile de ctDNA.

  • Valorile PPV depind mult de prevalența cancerului în populația testată. În populații cu risc scăzut, majoritatea semnalelor pot fi false pozitive.

  • Un studiu publicat în revista BMJ și analize critice pun la îndoială hype-ul din jurul testului și solicită prudență privind adoptarea sa la scară largă înainte de dovezi privind reducerea mortalității.

  • O corespondență în PMC sugerează că un trial a fost temporar suspendat — potențial din cauza performanțelor slabe — și cere transparență mai mare din partea Grail.

  • Există incertitudine privind decizia clinică după un rezultat pozitiv: cum găsești tumoarea, ce investigații invazive să faci etc.

🧩 Implicații și perspective de viitor

Dacă testul Galleri se dovedește eficient, acesta ar putea „schimba fundamental” modul în care abordăm screeningul cancerului, trecând de la teste unice pe organ (sâni, colon, col uterin) la screening multitumoral printr-o simplă prelevare de sânge. Așa cum afirmă Dr. Nima Nabavizadeh, această tehnologie ar putea identifica cancere mai devreme, când tratamentele au mai multe șanse de succes.

Totuși, obiectivul critic rămâne: demonstrarea că detectarea mai timpurie reduce mortalitatea specifică la cancer, nu doar că detectează mai multe tumori. Studiile randomizate, pe perioadă lungă și cu criteriu mortalitate, sunt necesare.

Din punct de vedere reglementar, Galleri nu are încă aprobare completă FDA, iar planurile de aprobări și adoptare rămân în curs.

📎 Referințe utile & studii

  • Comunicarea oficială GRAIL: top-line results PATHFINDER 2 (25.578 participanți)

  • Performanțele Galleri: sensibilitate, specificitate, predicția originii tumorii

  • Clinice studiile înregistrate (PATHFINDER 2, NHS-Galleri etc.)

  • Analiza critică și suspiciuni privind performanța și hype-ul testului

În concluzie, testul Galleri reprezintă una dintre cele mai promițătoare tehnologii emergente în diagnosticul precoce al cancerului. Rezultatele inițiale sunt impresionate, dar rămâne un drum înainte pentru a demonstra că aceste beneficii se traduc în mai puține decese cauzate de cancer și un echilibru pozitiv între beneficiile și riscurile unui astfel de screening.

MedLife lansează Longevity 100+: primul program de testare genetică din Europa de Est, dedicat prevenirii bolilor și unei vieți mai lungi și mai sănătoase

Spital Medlife CraiovaMedLife aduce medicina viitorului în România: Longevity 100+, cel mai amplu program de testare genetică din regiune

București, 14 octombrie 2025 – MedLife, liderul pieței de servicii medicale private din România, a lansat Longevity 100+, primul și cel mai amplu program de testare genetică din Europa Centrală și de Est, un proiect revoluționar dedicat prevenției și medicinei personalizate.

Inițiativa reprezintă un pas major către medicina viitorului, bazată pe diagnostic precoce, predicție și prevenție, și marchează o schimbare de paradigmă în abordarea sănătății publice din România.

🔬 Ce este Longevity 100+

Programul Longevity 100+ este o inițiativă de pionierat care oferă acces gratuit la testare genetică avansată pentru peste 4.000 de persoane – angajați ai companiilor MedLife, BCR, World Class și Decathlon. Proiectul urmărește evaluarea riscurilor individuale de îmbolnăvire și identificarea predispozițiilor genetice la peste 100 de boli și afecțiuni, de la cele cardiovasculare și metabolice, până la cele autoimune și oncologice.

Testarea se realizează prin tehnologia de ultimă generație Low-Pass Whole Genome Sequencing (LP-WGS), folosind platforma Illumina NovaSeq X Plus, achiziționată recent în premieră națională de MedLife.

🧠 Inovație și prevenție prin știință

Programul Longevity 100+ le oferă participanților o imagine completă asupra predispozițiilor genetice, dar și recomandări personalizate privind alimentația, activitatea fizică, somnul și gestionarea stresului.

„Este o schimbare de paradigmă în medicină. Noua testare genetică de la MedLife ajută pacienții să descopere predispozițiile la boli cronice și să își adapteze stilul de viață în mod personalizat”, a declarat Dr. Dumitru Jardan, coordonatorul Laboratorului de Biologie Moleculară MedLife.

Echipa proiectului reunește 20 de experți de top în genetică, bioinformatică și medicină preventivă – o premieră în România.

🧩 Contribuție la prima hartă genetică a României

MedLife investește peste 10 milioane de euro în tehnologie de secvențiere genetică și cercetare aplicată, finanțând integral proiectul din surse proprii. Rezultatele vor contribui la realizarea primei hărți genetice a României, un instrument esențial pentru dezvoltarea politicilor publice de sănătate și pentru cercetarea medicală viitoare.

Programul își propune să identifice diferențele regionale în predispozițiile genetice la boli și să ofere autorităților date științifice solide pentru prevenție și planificare sanitară.

🤝 Parteneriate pentru o Românie mai sănătoasă

În prima etapă, Longevity 100+ se desfășoară cu participarea angajaților din companiile partenere – BCR, World Class și Decathlon România – care sprijină proiectul ca parte a programelor lor de sănătate și bunăstare.

„Participarea echipei noastre la Longevity 100+ aduce o perspectivă nouă asupra modului în care putem avea grijă de noi. Este un pas înainte spre prevenție bazată pe date reale”, a declarat Petru Nemțoi, Director HR la Decathlon România.

„De 25 de ani, World Class susține prevenția prin mișcare. Longevity 100+ adaugă un nou nivel de precizie – prevenția bazată pe știință”, a completat Kent Orrgren, CEO World Class România.

🔒 Confidențialitate și etică

MedLife subliniază că protecția datelor genetice este prioritară. Rezultatele testelor sunt confidențiale, comunicate exclusiv pacientului, și nu pot fi accesate de angajatori sau terți. Compania colaborează cu Ipsos pentru managementul datelor și cu D&B David și Baias (PwC România) pentru conformitate legală.

„Rezultatele testelor Longevity 100+ sunt strict confidențiale. Pacientul este singurul care are acces la datele sale genetice”, a declarat Mihai Marcu, CEO și Președinte al Consiliului de Administrație MedLife Group.

🌍 O nouă eră în medicina românească

Prin Longevity 100+, MedLife deschide o nouă eră în medicina românească, orientată spre prevenție, educație și responsabilitate personală. Programul îmbină genetica, știința datelor și medicina clinică pentru a ajuta oamenii să trăiască mai mult și mai sănătos.

Acest proiect marchează tranziția de la medicina reactivă la medicina predictivă, unde prevenția devine cheia longevității.

🧬

MedLife Longevity 100+ este mai mult decât un program medical – este o inițiativă națională de sănătate și inovație, menită să transforme modul în care românii își înțeleg corpul, riscurile și potențialul genetic.

Prin această inițiativă, România face un pas hotărât spre medicina viitorului, în care știința și tehnologia se unesc pentru un scop comun: o viață mai lungă, mai echilibrată și mai sănătoasă.