Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului

Incepand cu anul 2013 astazi se celebreaza Ziua Internaţionala de Conştientizare a  Autismului. Este deja tradiție recunoașterea unei realități sensibile pentru orice comunitate și manifestarea susținerii față de persoanele care suferă de autism din partea statelor, instituțiilor și oamenilor obișnuiți.

În prezent, în întreaga lume, sunt peste 70 de milioane de oameni cu autism, 1 din 160 de copii are o tulburare din spectrul autismului (TSU), iar, în România, sunt declarate oficial aproximativ 8000 de persoane cu un astfel de diagnostic.

De aceea, autismul, în acest moment, ne privește pe toți. Trăim lângă acești oameni sau lângă cei din familia lor și avem cel puțin datoria morală de a-i ajuta să se integreze și să-și păstreze speranța. Persoanele cu autism sunt doar diferite, iar a fi diferit nu trebuie să reprezinte o culpă sau un motiv de discriminare. Fiecare ființă umană are valoare. A o remarca și a-i crea condițiile să se dezvolte este, înainte de toate, uman, dar și un semn de sănătate și inteligență socială.
De aceea, salutăm eforturile asociațiilor de profil și voluntarilor din cadrul acestora, care participă la redarea speranței celor care suferă de autism și familiilor lor. Salutăm responsabilitatea socială, conștiința.

Guvernul se alătură campaniei internaţionale “Light It Up Blue”, prin iluminarea Palatului Victoria în albastru, în această seară, pentru a marca Ziua Internaţională de Conştientizare a  Autismului.

 

Comunicat de presa Guvernul Romaniei

Ziua Mondială a Rinichiului

Ziua Mondială a RinichiuluiÎn fiecare an în data de 10 martie este sarbatorită Ziua Mondială a Rinichiului, parte integranta a campaniei globale inițiată de Societatea Internațională de Nefrologie și Federația Internațională a Fundațiilor Rinichiului, cu scopul de a crește nivelul de conștientizare asupra rolului vital al sănătății rinichilor pentru viața fiecărui individ. Tema acestui an este “Rinichi sănătoși pentru Toți”.

Societatea Română de Nefrologie, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și Societatea Națională de Medicina Familiei își unesc eforturile, în contextul Zilei Mondiale a Rinichiului, pentru a transmite un mesaj la unison tuturor românilor: “Acum este momentul să punem pe primul loc sănătatea rinichilor. Mergeți periodic la medic pentru evaluarea funcției renale. Screening-ul, diagnosticul și intervenția timpurie vă pot salva viața atunci când trăiți cu boală cronică de rinichi!”

Boala cronică de rinichi (BCR): în 2022 este a 10-a cauză de mortalitate din lume, iar până în 2040 este estimat că va deveni a 5-a cauză de mortalitate

Boala cronică de rinichi afectează aproape 850 de milioane de oameni din întreaga lume, cu 80% mai mult decât numărul celor care suferă de diabet și de 10 ori mai mult decât cei care suferă de cancer. Este, în prezent, a 10-a cauză de mortalitate din lume și, conform statisticilor în creștere de la an la an, va deveni a 5-a cauză până în 2040. În România, aproximativ 10% dintre persoane trăiesc cu boala cronică de rinichi.

Boala cronică de rinichi este o afecțiune determinată de anomalii ale structurii sau funcției rinichilor. Rinichii nu mai funcționează corespunzător și nu mai pot elimina substanțele toxice, apa și alți compuși nocivi, ce rămân, astfel, în organism. Boala are o evoluție progresivă, pe o perioadă de ani sau luni, și deși este ireversibilă, evoluția poate fi încetinită sau chiar oprită printr-un diagnostic și tratament precoce. Boala este clasificată în 5 stadii.

Doar 1 din 10 persoane care trăiesc cu boală cronică de rinichi este diagnosticată

Din cauza lipsei de simptome din primele stadii ale bolii, pacienții își primesc diagnosticul abia în stadiile avansate, când deja este prea târziu ca evoluția bolii să fie încetinită și există complicații cardiovasculare și renale. Astfel, doar 1 din 10 persoane cu boală cronică de rinichi este diagnosticată în stadiile timpurii, iar 2 din 3 persoane sunt diagnosticate abia în stadiile avansate ale bolii.

Diagnosticul și intervenția precoce în boala cronică de rinichi sunt esențiale și salvează viața pacienților

În boala cronică de rinichi screening-ul, diagnosticul și intervenția în stadiile de început ale bolii sunt etape esențiale pentru salvarea vieții pacienților. Screening-ul în aceasta afecțiune se poate realiza prin metode calitative (utilizarea unui test rapid din urină spontană) și prin metode cantitative (teste de laborator din urină și sânge). Diagnosticul bolii se realizează prin două teste simple de laborator: rata de filtrare glomerulară estimată (RFGe) și raportul alumină-creatinină în urină (RACu).

“Boala cronică de rinichi nu doare. Este un ucigaș tăcut. Din acest motiv, numeroase cazuri rămân fără diagnostic, deși investigațiile nu sunt nici extrem de complicate, nici neapărat costisitoare. Este suficient ca oricine își face un set de analize medicale să ceară să i se analizeze filtrarea glomerulară, printr-o o analiză extrem de simplă – rata estimată a filtrării glomerulare și un banal sumar de urină, cu testare banală pentru proteinurie. Atât de simplu! Mult mai simplu decât în numeroase alte afecțiuni”, avertizează Prof. Dr. Adrian Covic, Președinte al Societății Române de Nefrologie, 2019-2022

Diagnosticarea bolii cronice de rinichi din primele stadii și un tratament optim ajută pacienții să evite dializa sau transplantul de rinichi și să ducă o viață normală, cât mai mult timp.

„Azi, de Ziua Mondială a Rinichiului, și în fiecare zi, Societatea Română de Nefrologie și întreaga comunitate medicală din România transmit un mesaj la unison cu privire la importanța prioritizării sănătății rinichilor pentru individ, trag un semnal de alarmă cu privire la gravitatea bolii cronice de rinichi și importanța unui diagnostic și a unei intervenții timpurii. Este esențial ca boala cronică de rinichi să fie recunoscută ca o prioritate de sănătate publică, pentru ca viața celor diagnosticați cu această afecțiune sau a celor din grupa de risc să fie protejată, pe termen lung.” a declarat Prof. Dr. Ina Kacso, Președintele Societății Române de Nefrologie 2022-2024.

Boala cronică de rinichi este deseori asociată cu diabetul zaharat de tip 2, iar această asociere are un impact direct asupra duratei și calității vieții acestor pacienți.

„Până la 6 din 10 pacienți cu DZ2 pot dezvolta boala cronică de rinichi, cu un risc de deces de cauză cardiovasculară de 6 ore mai mare decât progresia spre stadiul terminal al bolii cronice de rinichi. Astfel, la ora actuală, este mai important ca niciodată ca să ne îndreptăm atenția spre prevalența crescută a bolii cronice de rinichi, în general, pe prevalența acesteia la persoanele cu diabet zaharat tip 2, în particular, și pe importanța majoră pe care diagnosticul și intervenția medicală cât mai devreme în evoluția bolii le au în creșterea duratei și calității vieții. Doar împreună, medici de diferite specialități și pacienți, reușim să dăm ani vieții și viață anilor persoanelor cu diabet zaharat tip 2 și boală cronică de rinichi!” a afirmat Prof. Dr. Romulus Timar, Președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

Prof. Dr. Gabriela Roman, Președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, atrage atenția asupra asocierii frecvente dintre diabetul zaharat tip 2 și boala cronică de rinichi și asupra importanței diagnosticului precoce a oricărei afectări renale: „Studiile si realitatea clinică au demonstrat ca există o asociere frecventă între diabetul zaharat tip 2 și boala cronică de rinichi. Odată apărută boala cronică de rinichi la persoana cu diabet tip 2, aceste două afecțiuni medicale se antrenează reciproc, se agravează, iar evoluția și speranța de viață sunt foarte mult reduse pentru persoana afectată. Noi, diabetologii, avem posibilitatea de a diagnostica și interveni timpuriu în boala cronică de rinichi la pacientul cu diabet zaharat tip 2 și putem încetini progresia bolii, reduce complicațiile și evita decesul prematur al pacientului. Salvăm viața pacienților noștri prin diagnostic și intervenție timpurie în boala cronică de rinichi!”

În ceea ce privește implicarea medicilor de familie în ”călătoria” pacientului cu boala cronică de rinichi, Dr. Dina Mergeani, Președintele Societății Naționale de Medicina Familiei, a declarat: ”O patologie complexă precum boala cronică de rinichi necesită o colaborare interdisciplinară susținută, medicilor de familie revenindu-le rolul foarte important de a depista precoce modificarea analizelor ce conduc la diagnostic, de a monitoriza pacienții cu această afecțiune, de a educa pacientul cu privire la simptome și de a comunica cu toți membrii echipei multidisciplinare, pentru o schemă de tratament optimă”.

Screening-ul, diagnosticul și intervenția precoce din primele stadii ale bolii cronice de rinichi sunt esențiale în prevenirea și încetinirea progresiei acestei boli, reducând semnificativ decesul prematur din cauze cardiovasculare sau renale. De Ziua Mondială a Rinichiului, stă în puterea noastră să conștientizăm riscurile asociate bolii cronice de rinichi și să acționăm azi pentru viitorul persoanelor care trăiesc cu acestă afecțiune, prin diagnostic și intervenție precoce!

Sursa: Societatea Română de Nefrologie

 

România donează sânge

Centrele de Transfuzie Sanguină din întreaga țară își stabilesc programul în timpul săptămânii până la ora 17.30. Vă așteptăm să donați sânge pentru militarii și cetățenii răniți în urma atacurilor Federației Ruse asupra Ucrainei. Printr-un gest simplu puteți ajuta la salvarea unei vieți!

Dacă alegeți să donați sânge, potrivit Institutului Național de Hematologie Transfuzională, trebuie să fiți odihniți și bine hidratați, să nu fumați cu o oră înainte de donare și să nu consumați alcool, grăsimi, dulciuri concentrate, să nu luați medicamente (aspirină, anticoagulante, antidiabetice, etc) și să aveți un act de identitate cu dumneavoastră.

Se recoltează sânge persoanelor sănătoase, cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, la un interval de minimum două luni între donările de sânge total, fără a depăși 5 donări pe an pentru bărbați și 4 donări pe an pentru femei.

Pentru informații suplimentare despre donarea de sânge vă rugăm să consultați site-ul Institutului Național de Hematologie Transfuzională: https://www.inht.ro/conditii-de-admisibilitate-la-donarea-de-sange/

Lista completă a centrelor unde puteți dona dar și adresele și numerele de telefon sunt afișate mai jos:

Adresele-și-programul-de-lucru-pentru-donatori-ai-Centrelor-de-Transfuzie-Sanguină-din-România

Utilizarea Iodurii de Potasiu în cazul unui posibil incident nuclear

Referitor la discuțiile din spațiul public despre utilizarea Iodurii de Potasiu în cazul unui posibil incident nuclear, Ministerul Sănătății face următoarele precizări:

Iodura de Potasiu nu trebuie utilizată în mod profilactic, deoarece poate provoca afecțiuni ale glandei tiroide.

În caz de urgență datorată unui posibil incident nuclear, administrarea comprimatelor de Iodură de Potasiu se face doar în primele ore, iar Ministerul Sănătății organizează asigurarea stocurilor, conform recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică.

Producerea și stocarea acestui produs sunt asigurate de către SC Antibiotice SA și Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

În caz de nevoie, acest produs va fi distribuit în cel mai scurt timp populației de către autoritățile de sănătate publică din fiecare județ.

Dioxidul de titan, numit si colorantul E171, nu mai poate fi considerat sigur ca aditiv alimentar

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a decis joi, 6 mai 2021, că dioxidul de titan, cunoscut și sub numele de colorantul E171, nu mai poate fi considerat sigur ca aditiv alimentar.

E171 este un aditiv alimentar sub formă de pulbere, format din particule de dioxid de titan.

Este utilizat în diferite alimente pentru colorare (pigment alb) și proprietățile opacifiante. În Franța, E171 este utilizat în multe produse alimentare, cum ar fi cofetărie, produsele de patiserie sau chiar mesele gata preparate, potrivit site-ului Agenției Naționale Franceze pentru Sănătate, Alimentație, Mediu și Siguranță a Muncii.

Actualizare octombrie 2021: Statele membre au aprobat propunerea Comisiei Europene de a interzice utilizarea dioxidului de titan (E171) ca aditiv alimentar începând din 2022. 

Textul va intra în vigoare la începutul anului 2022, cu excepţia cazului în care Consiliul sau Parlamentul European vor adopta o obiecţie până la sfârşitul acestui an. Va începe apoi o perioadă de eliminare treptată de 6 luni, după care se va aplica o interdicţie totală de utilizare în produsele alimentare.