Premieră medicală la Constanța: Primele coronarografii realizate în noul Laborator de Angiografie

Primele coronarografii efectuate la Spitalul Judeţean Constanţa: O premieră salvatoare pentru pacienţii cu boli de inimă

O premieră medicală deosebit de importantă a avut loc marți, 15 iulie 2025, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa, odată cu efectuarea primelor coronarografii în cadrul noului Laborator de Angiografie şi Cateterism Cardiac, anunță oficial Consiliul Județean Constanța.

Procedura a fost un succes și marchează un pas uriaș pentru sistemul medical din Dobrogea, permițând pacienților cu afecțiuni cardiovasculare să beneficieze local de investigații de înaltă precizie, fără a mai fi transferați în alte centre din țară.

👨‍⚕️ Intervenție reușită: stenturi de ultimă generație pentru un pacient cu istoric cardiac

Primul pacient tratat în noul laborator a fost un bărbat în vârstă de 68 de ani, cu antecedente de afecțiuni cardiace și multiple stentări. Acesta s-a prezentat la spital cu durere toracică persistentă, iar investigația coronarografică a evidențiat o leziune critică la nivelul stenturilor implantate anterior, în urmă cu opt luni.

Echipa medicală a intervenit rapid și a realizat repermeabilizarea vasului afectat, prin implantarea a două stenturi de ultimă generaţie. Evoluţia post-procedură a fost favorabilă, pacientul urmând să fie externat în termen de 48 de ore.

❤️ Coronarografia – standard de aur în diagnosticarea bolilor cardiovasculare

Coronarografia, considerată „gold standardul” în evaluarea arterelor coronare, este o investigație vitală în stabilirea rapidă și precisă a tratamentului pentru pacienţii cu suspiciune de ischemie miocardică sau alte afecțiuni cardiovasculare.

Deschiderea acestui laborator în cadrul Spitalului Judeţean Constanţa este esențială pentru regiune, reducând timpul de intervenție în cazuri critice și crescând considerabil șansele de supraviețuire și recuperare ale pacienților.

🏥 Investiție în viață: declarațiile autorităților

Președintele Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi, a subliniat importanța momentului:

„O promisiune împlinită pentru mii de oameni care, până acum, nu aveau acces la o investigaţie vitală pentru inimă: coronarografia. Fără spitale dotate, fără medici bine pregătiţi şi fără acces rapid la diagnostic şi tratament, oamenii rămân vulnerabili. Am investit și vom continua să investim în sănătate pentru că nu este vorba despre cifre, ci despre viețile celor dragi nouă.”

👨‍⚕️ Echipa care a realizat intervenția

  • Dr. Mustafa Adnan – medic primar cardiolog, cu competenţă naţională şi europeană în cardiologie intervenţională

  • Dr. Mihai Spălăţelu – medic specialist cardiolog

  • Georgiana Pocea – asistentă medicală

Această echipă a realizat procedura în condiții excelente, folosind echipamente moderne, care aliniază Spitalul Județean de Urgență Constanța la standarde europene în domeniul cardiologiei intervenționale.

🩺

Deschiderea Laboratorului de Angiografie și Cateterism Cardiac este mai mult decât o reușită medicală – este o șansă la viață pentru mii de pacienți din sud-estul României.

🔔 Investițiile în sănătate nu mai pot fi amânate, iar acest pas arată cum infrastructura medicală modernă poate schimba, în mod real, destine.

Câte spitale are România în 2025? Situația actuală a unităților publice și private

Spital in Romania

foto clujust.ro

Câte spitale avem în România în 2025? Situația sistemului public și privat

În 2025, rețeaua spitalicească din România numără 558 de spitale cu internare continuă, dintre care 373 sunt publice, iar 185 sunt private, potrivit datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Deși numărul total pare consistent, realitatea ascunde un contrast semnificativ între stagnarea sistemului public și dezvoltarea accelerată a celui privat.

📉 Spitalele publice: zero unități noi în ultimii cinci ani

Numărul spitalelor publice a rămas neschimbat față de acum cinci ani. În 2019 existau 377 de unități de stat, iar în 2025 vorbim despre 373 – o scădere ușoară, fără o explicație clară privind închiderea sau reclasificarea acestor spitale.

Această stagnare reflectă dificultățile cronice ale sistemului sanitar românesc: birocrație excesivă, lipsă de finanțare coerentă și blocaje administrative care împiedică dezvoltarea infrastructurii medicale publice. Deși există planuri pentru construirea de spitale regionale și modernizarea unităților existente, multe proiecte sunt întârziate sau blocate în faze preliminare.

🏥 Spitalele private: +30 în cinci ani

Spre deosebire de sistemul public, sectorul privat de sănătate a înregistrat o creștere constantă și vizibilă. În perioada 2019–2024, numărul spitalelor private cu internare continuă a crescut de la 155 la 185 – adică 30 de unități noi.

Această extindere a avut loc în special în marile orașe, acolo unde cererea pentru servicii medicale rapide, personalizate și confortabile este tot mai mare. Investițiile private au vizat în special spitale multidisciplinare, centre oncologice, de chirurgie sau de reproducere asistată.

🔍 De ce este important acest dezechilibru?

✔ Sistemul public rămâne principalul furnizor de îngrijire medicală pentru majoritatea populației, mai ales în zonele rurale și în regiunile slab dezvoltate. Lipsa extinderii sau modernizării acestuia accentuează inegalitățile în accesul la servicii de sănătate.

✔ Sistemul privat, în ciuda avansului, nu poate compensa lipsurile din sistemul public, mai ales pentru urgențe sau afecțiuni complexe ce necesită intervenții în regim de gardă sau acoperire națională.

📊 Ce înseamnă „spital” în acest context?

Datele citate de INS și analizate de Ziarul Financiar includ doar spitalele cu internare continuă, adică unități unde pacienții pot rămâne internați mai multe zile. Sunt excluse centrele medicale care oferă doar servicii ambulatorii sau internare de zi.

🧭

România are în 2025 558 de spitale cu internare continuă, dar adevărata provocare nu este numărul, ci distribuția echitabilă, calitatea serviciilor și adaptarea infrastructurii la nevoile actuale ale populației.

🔧 Fără investiții sistematice și reforme reale în sistemul public, riscul este ca accesul la sănătate de calitate să devină tot mai dependent de posibilitățile financiare ale pacientului și mai puțin de principiile echității sociale.

📌 România are nevoie nu doar de mai multe spitale, ci de spitale mai bine dotate, digitalizate și echilibrat distribuite între stat și privat.

Datele prezentate sunt preluate din raportul INS și analiza publicată de ZF pe 15 iulie 2025.

Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030, adoptată de Guvern

Insufienta CardiacaRomânia face un pas major în sănătate: Guvernul a adoptat Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030

Guvernul României a aprobat luni, 14 iulie 2025, prin Hotărâre de Guvern, Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare (SNBCC) 2025–2030. Documentul marchează un angajament ferm pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației, în special a pacienților cu afecțiuni cardiace și neurologice, prin creșterea accesului la servicii medicale specializate, moderne și echitabile.

🔍 De ce este importantă această strategie?

Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare (BCC) sunt principala cauză de deces și dizabilitate în România. Potrivit unui raport al OECD, țara noastră se află în topul negativ al mortalității din cauze prevenibile sau tratabile din Europa.

Noua strategie vine ca un răspuns sistemic la această realitate, cu obiective clare și măsuri concrete care vor fi aplicate până în 2030, în acord cu Strategia Națională de Sănătate 2023–2030 și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

🎯 Obiective cheie ale Strategiei SNBCC 2025–2030

  • Creșterea calității serviciilor medicale, conform ghidurilor internaționale

  • Acces echitabil la diagnostic, tratament și reabilitare

  • Dezvoltarea infrastructurii și a resursei umane din sistemul medical

  • Reducerea riscurilor evitabile de boală, dizabilitate și deces

🏥 Măsuri concrete prevăzute în Strategie

  • Cel puțin 80% dintre spitalele județene vor avea secții de cardiologie cu linie de gardă

  • Vor fi înființate 20 de centre comunitare pentru pacienții cu boli cronice cardiovasculare

  • Creșterea cu 20% a unităților ATI pentru pacienți BCC

  • Creșterea cu 20% a finanțării pentru proceduri complexe

  • Modernizarea centrelor de reabilitare și creșterea cu 15% a numărului lor

  • Dezvoltarea aplicațiilor mobile și platformelor online pentru pacienți

  • Scăderea timpului de transport pentru urgențele cardiovasculare cu 20%

  • Crearea unui registru național al pacienților cu risc vascular înalt

🧬 Accent pe prevenție și stil de viață sănătos

Strategia promovează prevenția prin:

  • Reducerea fumatului și alimentației nesănătoase

  • Campanii pentru un stil de viață activ, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități

  • Programe speciale pentru populațiile vulnerabile și cu risc crescut

💬

Adoptarea Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030 reprezintă un angajament esențial pentru viitorul sănătății publice din România. Cu accent pe prevenție, echitate, digitalizare și eficiență, această strategie își propune nu doar să salveze vieți, ci să redea calitatea vieții pentru sute de mii de pacienți.

Un salt în medicina preventivă: testul care estimează vârsta reală a organelor

Test Revoluționar de Sânge Validat pentru Detectarea Precoce a CanceruluiO echipă de la Universitatea Stanford, coordonată de profesorul Tony Wyss‑Coray, a creat un test revoluționar bazat pe o singură mostră de sânge ce utilizează inteligența artificială pentru a determina vârsta biologică a organelor umane. Studiul, publicat în Nature Medicine, poate schimba paradigma medicală – de la tratarea bolilor, la extrem de inovativa „îngrijire a sănătății” Stanford Medicine.

🧩 Cum funcționează testul:

  • Analizează nivelurile a peste 3.000 de proteine din sânge, dintre care ~15% sunt specifice unui singur organ .

  • Folosind un algoritm de învățare automată, aceste niveluri sunt comparate cu valorile medii aferente vârstei cronologice pentru 11 sisteme de organe (creier, inimă, plămâni, ficat etc.) .

📊 Rezultatele studiului pe 45.000 de persoane din UK Biobank

  • A existat o corelație strânsă între vârsta biologică a creierului și riscul de dezvoltare a Alzheimer (+12x în 10 ani) și mortalitate (+182% în 15 ani) .

  • Alte organe biologic „îmbătrânite” au fost asociate cu un risc semnificativ crescut de boli cronice specifice (ex. insuficiență cardiacă, BPOC) .

  • Organismul cu mai multe organe „vârstnice” prezintă un risc cumulativ semnificativ mai mare .

📉 Ce înseamnă pentru sănătatea ta?

  • Spre deosebire de gene, proteinele sunt modificabile – stilul de viață, sportul, somnul, evitarea alcoolului și tutunului pot influența pozitiv vârsta organelor .

  • Rezultate timpurii sugerează că testul, estimat să coste în jur de 400–1.000 USD, ar putea deveni accesibil comercial în 2–3 ani.

  • Inițiative precum Vero Bioscience și Teal Omics își propun să transforme această tehnologie într-un instrument de prevenție la domiciliu Stanford Medicine Magazine.

⚠️ Provocări și considerații etice

  • Lipsa de diversitate a populației studiate poate limita acuratețea în anumite grupuri etnice .

  • Impactul psihologic și consecințele practice ale descoperirilor – cum ar fi presiuni asupra donărilor de organe – necesită evaluări etice atent gestionate.

Testul de la Stanford este un pas major spre medicina personalizată și preventivă. Estimând vârsta biologică a organelor, specialiștii pot identifica în timp util organele cu risc și pot interveni cu schimbări de stil de viață sau tratamente. Rămân necesare studii suplimentare pentru validare în diverse populații și evaluări etice, dar viitorul arată promițător.

Dacă vrei, te pot anunța când testul devine disponibil clinic sau îți pot explica mai detaliat cum funcționează analiza de proteomică și AI-la bază.

Vaccin personalizat anti-cancer NeoVax (MI) de la Dana‑Farber – rezultate impresionante în studiul clinic de fază 1

vaccinPrimii pași spre medicina personalizată în lupta cu cancerul: NeoVax (MI) arată eficiență în faza 1

O promisiune majoră în lupta împotriva cancerului provine de la Dana‑Farber Cancer Institute: vaccinul personalizat NeoVax (MI), conceput pentru a stimula un răspuns imun puternic la pacienți cu melanom avansat, a demonstrat rezultate promițătoare în faza 1 a unui studiu clinic dana-farber.org.

🧬 Ce este NeoVax (MI)?

NeoVax (MI) este un vaccin anticancer personalizat, bazat pe neoantigene – fragmente de proteine exclusive celulelor tumorale unui pacient. Noua formulă combină stimulentul clasic poly‑ICLC cu montadină, iar protocolul de administrare include imunoterapii suplimentare:

  • Nivolumab (adminstrat sistemic) – reduce supresia imunității, fiind tratamentul standard în melanom.

  • Ipilimumab (injectat local la locul vaccinării) – stimulează limfocitele T pentru a recunoaște neoantigenele.

👥 Participanți și rezultate

Studiul a inclus nouă pacienți, iar răspunsul imun a fost analizat prin:

  1. Analiză a limfocitelor T periferice: toți pacienții au prezentat răspuns la neoantigene, iar șase dintre ei au dezvoltat răspunsuri citotoxice semnificative din partea celulelor CD‑8+.

  2. Biopsii locale: analiză la nivel celular unic a relevat o creștere a macrofagelor la locul injectării, indicând o zonă „pregătită” imunologic.

  3. Infiltrare tumorală activă: celulele T activate au pătruns eficient în tumoră, confirmând potențialul vaccinei .

Aceste rezultate “sunt exact ce dorim de la un vaccin” – a subliniat dr. Patrick Ott, lider al studiului .

🔐 Siguranță și viitor

Vaccinul s-a dovedit sigur, fără reacții adverse semnificative. Deși studiul este limitat de dimensiunea mică și de includerea simultană a trei agenți noi, datele sunt încărcate de semnale pozitive pentru eficiență, potrivit cercetătorilor .

📝 Concluzie

Deși este destinată să evalueze doar siguranța și fezabilitatea, faza 1 cu NeoVax (MI) deschide calea către imunoterapieri personalizate mai eficiente, bazate pe formulare optimizate și metode inovatoare de administrare. Rezultatele solide indică potențialul de transformare a tratamentului melanoma și a altor tipuri de cancer.

Pentru detalii complete, studiul este publicat în prestigioasa revistă Cell; îl poți consulta aici.