O echipă internațională de cercetători a identificat, după mai mulți ani de investigații, mecanismul care explică apariția unor cheaguri de sânge extrem de rare după anumite vaccinuri împotriva COVID-19. Studiile arată că această reacție a fost observată doar în cazul vaccinurilor bazate pe adenovirus modificat, precum Vaxzevria (AstraZeneca COVID‑19 Vaccine).

Afecțiunea poartă numele de Vaccine‑induced immune thrombotic thrombocytopenia (VITT), adică trombocitopenie imună indusă de vaccin și tromboză. Deși a afectat un număr foarte mic de persoane la nivel global, mecanismul biologic din spatele ei a rămas mult timp neclar.

Ce este VITT și cum provoacă cheaguri de sânge

VITT apare atunci când sistemul imunitar produce anticorpi care atacă în mod eronat o proteină proprie a organismului, numită Platelet Factor 4 (factorul plachetar 4).

Acești anticorpi devin neobișnuit de „lipicioși”, se atașează de această proteină și formează agregate mari de proteine. Aceste grupuri pot activa trombocitele și pot declanșa formarea unor cheaguri de sânge în zone neobișnuite ale corpului, precum venele cerebrale sau abdomenul.

Deși fenomenul poate fi sever, el a fost raportat foarte rar în raport cu numărul total de vaccinări administrate în timpul pandemiei.

Cum au descoperit cercetătorii cauza

Pentru a înțelege mecanismul, o echipă internațională a analizat aproximativ 100 de pacienți diagnosticați cu VITT din mai multe țări.

Descoperirea a fost posibilă datorită a două probe de sânge donate de pacienți înainte de vaccinare, păstrate într-o bancă de sânge din Germania. Analiza acestor probe a arătat că anticorpii implicați în VITT existau deja sub forma unei memorii imunitare.

Această memorie provine, cel mai probabil, din infecțiile cu Adenovirus din copilărie. Adenovirusurile sunt foarte frecvente și provoacă de obicei simptome ușoare, asemănătoare răcelii.

De ce reacția este atât de rară

Cercetătorii au descoperit că apariția VITT necesită două condiții simultane, ceea ce explică raritatea fenomenului:

1. persoana trebuie să moștenească o variantă genetică specifică a sistemului imunitar;

2. trebuie să apară o mutație rară într-o celulă care produce anticorpi.

Doar atunci când aceste două condiții coincid, sistemul imunitar începe să atace factorul plachetar 4, declanșând procesul care poate duce la tromboză.

Această combinație dublă explică de ce doar un număr extrem de mic de persoane a dezvoltat VITT după vaccinare.

De ce este importantă descoperirea

Vaccinurile bazate pe adenovirus rămân unele dintre cele mai importante instrumente în lupta împotriva pandemiilor. Ele sunt relativ ieftine, ușor de transportat și pot fi distribuite rapid la nivel global, ceea ce le face esențiale mai ales pentru țările cu resurse limitate.

Înțelegerea mecanismului care provoacă VITT le permite cercetătorilor să modifice viitoarele vaccinuri pentru a evita declanșarea acestei reacții rare.

În plus, descoperirea ar putea avea implicații mai largi în medicină. Același mecanism imunologic ar putea fi implicat în alte probleme de sănătate, inclusiv:

• cheaguri de sânge recurente;

• avorturi spontane repetate;

• unele cazuri de **Accident vascular cerebral neonatal.

Ce înseamnă această descoperire pentru viitor

Identificarea mecanismului VITT reprezintă un pas important pentru siguranța vaccinurilor și înțelegerea reacțiilor imune rare. Cercetătorii consideră că aceste informații vor permite dezvoltarea unor vaccinuri mai sigure și vor ajuta la prevenirea unor reacții similare în viitoarele campanii de vaccinare globale.

Astfel, lecțiile învățate din pandemia de COVID-19 ar putea contribui direct la protecția sănătății publice în următoarele crize sanitare.

Surse:
https://www.nejm.org/doi/10.1056/NEJMoa2514824
The Conversation