Studiu nou: Fumatul crește semnificativ riscul de hipertensiune arterială

Insufienta CardiacaFumatul, un factor de risc major pentru hipertensiune – confirmat printr-un nou studiu canadian

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Manitoba, Canada, confirmă faptul că fumatul contribuie semnificativ la creșterea riscului de hipertensiune arterială, iar testarea urinei pentru cotinină – un metabolit al nicotinei – ar putea ajuta medicii să evalueze mai corect acest risc. Rezultatele au fost publicate recent în revista Journal of Human Hypertension.

Deși asocierea dintre fumat și bolile cardiovasculare este bine cunoscută, relația directă dintre fumat și hipertensiune a fost, până de curând, controversată. Unele studii anterioare au produs rezultate contradictorii, în parte din cauza faptului că s-au bazat exclusiv pe declarațiile proprii ale participanților despre obiceiul de a fuma, fără o confirmare biologică a expunerii la nicotină.


🔬 Studiul și metodologia

Echipa de cercetare condusă de dr. Setor Kunutsor, medic epidemiolog cardiovascular la Colegiul de Medicină Max Rady, a analizat datele a aproximativ 3.300 de adulți din Olanda, cu vârsta medie de 49 de ani, fără antecedente de hipertensiune arterială.

Statutul de fumător a fost evaluat prin două metode complementare:

  • autodeclarare, în care participanții au raportat dacă și cât fumează;

  • testarea urinei pentru cotinină, un marker chimic derivat din nicotină, care reflectă expunerea reală la tutun, inclusiv fumatul pasiv.

Participanții au fost împărțiți în patru categorii: nefumători, foști fumători, fumători ușori și fumători înrăiți.


📈 Rezultatele studiului

Pe parcursul unei perioade medii de șapte ani de monitorizare, peste 800 de persoane au dezvoltat hipertensiune arterială. Analiza finală a arătat că:

  • atât fumatul ușor, cât și cel intens au fost asociate cu un risc crescut de hipertensiune;

  • rezultatele au fost consistente indiferent de metoda de evaluare – fie prin declarația participantului, fie prin testul de urină.

Echipa de cercetare a subliniat că autodeclararea tinde să subestimeze realitatea, întrucât mulți participanți fie minimalizează, fie omit complet obiceiul de a fuma. Prin urmare, testarea biologică pentru cotinină oferă o imagine mai obiectivă și poate detecta inclusiv expunerea la fumat pasiv.


🧪 Testarea urinei – o metodă promițătoare pentru prevenție

Cercetătorii propun ca, în viitor, testarea de rutină a urinei pentru cotinină să devină o parte a evaluării medicale standard la pacienții cu risc cardiovascular crescut. Aceasta ar permite identificarea timpurie a expunerii la nicotină, chiar și în cazul persoanelor care nu recunosc că fumează sau care au renunțat recent.

Studiul a evidențiat totuși și o limitare importantă: mai mult de jumătate dintre participanții care s-au declarat „nefumători” au fost identificați de fapt ca foști fumători pe baza testării. Aceștia continuă să prezinte un risc cardiovascular mai mare decât persoanele care nu au fumat niciodată.


🔮 Perspective viitoare

Autorii studiului sugerează că tehnologii emergente, precum biosenzorii purtabili, ar putea permite monitorizarea continuă a expunerii la fumat și ar putea îmbunătăți semnificativ evaluarea riscului cardiovascular.

Aceste rezultate consolidează ideea că metodele obiective de măsurare biologică – cum este testul de cotinină – sunt mai eficiente decât chestionarele de autoraportare și pot juca un rol cheie în prevenirea și tratamentul hipertensiunii asociate fumatului.


Cercetarea realizată de echipa de la Universitatea din Manitoba aduce dovezi clare că fumatul, indiferent de intensitate, sporește riscul de hipertensiune arterială, iar verificarea biologică a expunerii la nicotină poate oferi medicilor un instrument precis pentru diagnostic și prevenție.

În contextul în care hipertensiunea rămâne una dintre principalele cauze ale bolilor cardiovasculare și ale deceselor premature la nivel global, studiul reprezintă un pas important spre o medicină bazată pe date obiective, menită să reducă impactul unuia dintre cele mai periculoase obiceiuri – fumatul.

Premieră medicală în România: Primele ablații cu microunde pentru noduli tiroidieni realizate la Spitalul Universitar de Urgență București

Spitalul Universitar de Urgență BucureștiSpitalul Universitar de Urgență București (SUUB) a anunțat realizarea în premieră națională, într-un spital public din România, a primelor ablații cu microunde pentru noduli tiroidieni. Intervențiile au fost efectuate în cadrul Secției Clinice de Endocrinologie, sub coordonarea prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, marcând o etapă importantă în modernizarea medicinei românești.

Potrivit reprezentanților SUUB, această reușită a fost posibilă datorită implicării echipei medicale și colaborării interdisciplinare cu Secția de Chirurgie Hepatobiliopancreatică, condusă de conf. univ. dr. Sorin Alexandrescu, cu sprijinul conducerii spitalului – prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu și prof. univ. dr. Cora Pop. Un aport semnificativ la succesul intervențiilor l-a avut dr. Ionuț Sandu, specialist cu experiență în procedurile minim invazive.

🔬 O alternativă modernă la chirurgia clasică

Ablația cu microunde reprezintă o procedură minim invazivă, ghidată imagistic, utilizată pentru tratamentul nodulilor tiroidieni benigni (Bethesda II). Metoda oferă o alternativă sigură și eficientă la operația clasică, păstrând funcția tiroidiană și eliminând riscul hipotiroidiei permanente postoperatorii.

Procedura se efectuează cu anestezie locală, este bine tolerată de pacienți și implică un timp de recuperare semnificativ redus. În plus, oferă rezultate excelente pe termen mediu și lung, reducând volumul nodulilor și ameliorând simptomele compresive.

🏥 Un pas important pentru medicina românească

Această premieră medicală demonstrează capacitatea Spitalului Universitar de Urgență București de a implementa tehnologii moderne și tratamente avansate, comparabile cu cele din marile centre medicale europene. SUUB își consolidează astfel poziția de centru de excelență în domeniul endocrinologiei și al procedurilor minim invazive.


Realizarea primelor ablații cu microunde pentru noduli tiroidieni într-un spital public marchează un progres semnificativ pentru sistemul medical românesc. Inovația adusă de echipa SUUB oferă pacienților o opțiune modernă, sigură și eficientă, contribuind la îmbunătățirea calității vieții și la reducerea timpului de recuperare post-intervenție.

MedLife inaugurează cea mai mare hyperclinică multidisciplinară din Argeș: investiție de 3,1 milioane de euro la Pitești

Spital Medlife CraiovaMedLife, liderul pieței de servicii medicale private din România, continuă procesul de extindere națională și deschide la Pitești cea mai mare hyperclinică multidisciplinară din județul Argeș, în urma unei investiții totale de 3,1 milioane de euro. Noua unitate vine să răspundă nevoilor medicale ale comunității locale, punând la dispoziția pacienților servicii integrate și echipamente de ultimă generație.

Noua hyperclinică are o suprafață de 1.500 mp și a fost concepută ca un hub medical modern. Aceasta include:

  • 21 de cabinete de consultații,

  • 2 cabinete pentru recoltare probe biologice,

  • 13 paturi pentru spitalizare de zi,

  • zonă complet echipată pentru imagistică medicală,

  • laborator propriu de analize,

  • sală de mici intervenții chirurgicale dotată cu laser CO2 și tehnologie pentru intervenții minim invazive.

Servicii medicale complete și premiere pentru regiune

Pacienții din județul Argeș beneficiază acum de un spectru larg de servicii: consultații pentru toate specialitățile medicale, investigații imagistice complexe (RMN, CT, mamografie cu tomosinteză, radiologie, DEXA, ecografie), analize de laborator, inclusiv genetică și anatomie patologică.

În premieră pentru zona Piteștiului, clinica oferă investigații cardiace complexe, precum cardio-CT și cardio-RMN. Paleta de specialități acoperă domenii precum gastroenterologie, cardiologie, endocrinologie, pediatrie, ortopedie, ginecologie, urologie, oncologie, neurologie și neurochirurgie.

O echipă medicală de elită

Echipa hyperclinicii este formată din 80 de medici și 30 de asistenți medicali și operatori, specialiști din Pitești, București și Craiova, mulți cu recunoaștere națională. MedLife anunță planuri de extindere a echipei prin atragerea de medici în specialități deficitare la nivel local, precum neurochirurgia și urologia intervențională.

Declarații oficiale

Dr. Cristian Lamba, Manager MedLife Solomed Pitești, subliniază impactul pozitiv al proiectului:
„Această investiție marchează un moment important pentru comunitatea locală. Piteștiul are acum o clinică modernă, cu o ofertă medicală completă și tehnologie de top, care poate răspunde nevoilor diverse ale pacienților.”

La rândul său, Dorin Preda, Deputy CEO MedLife Group, a adăugat:
„Prin investiția de la Pitești consolidăm angajamentul MedLife de a aduce mai aproape de pacienți expertiza echipelor noastre și accesul la investigații complexe, care până acum necesitau deplasări către centre universitare.”

MedLife – aproape trei decenii de dezvoltare continuă

Fondată acum aproape 30 de ani, MedLife operează astăzi o rețea extinsă de clinici, laboratoare, spitale generale și specializate. Este liderul pieței de servicii medicale private din România și unul dintre cei mai mari jucători din Europa Centrală și de Est, cu o vastă bază de clienți corporate pentru pachetele de prevenție în sănătate.


Noua hyperclinică MedLife din Pitești reprezintă un pas important în modernizarea infrastructurii medicale din județul Argeș. Investiția de 3,1 milioane de euro nu doar că aduce echipamente și servicii medicale de ultimă generație mai aproape de pacienți, dar contribuie și la creșterea calității vieții comunității locale prin acces la diagnostic și tratamente la standarde internaționale.

Primul „plămân pe cip” cu imunitate funcțională: o revoluție în studiul bolilor pulmonare

plămân pe cipÎn ultimele zile, echipe de cercetători din Statele Unite au anunțat un progres remarcabil: au dezvoltat primul model de plămân pe cip care include un sistem imunitar complet funcțional, capabil să răspundă la infecții și inflamații într-un mod similar cu plămânul uman real. Aceasta deschide perspective semnificative pentru studiul bolilor respiratorii, testarea tratamentelor și reducerea testării pe animale.


Ce este „plămânul pe cip” cu imunitate?

  • Modelul are dimensiunea unui timbru poștal și este construit dintr-un polimer transparent și flexibil, care imită arhitectura microstructurală a unui plămân.

  • Canalele microfluidice sunt căptușite cu celule vii (epiteliale, endoteliale etc.), iar inovația majoră este integrarea celulelor imunitare circulante și rezidente, astfel încât sistemul să poată reacționa la agresiuni externe.

  • Prin expunerea la virus gripal, modelul a demonstrat un răspuns autentic: mobilizarea celulelor imune, activarea inflamației și deteriorarea tisulară — un comportament similar celui observat în plămânii oamenilor.

Această lucrare este intitulată “An immune-competent lung-on-a-chip for modelling the human severe influenza infection response”.


Principalele realizări și avantaje

  1. Răspuns imunitar real
    În modelele anterioare, celulele imune implantate predispuse să moară rapid sau să nu se integreze corect. În acest cip, ele au funcționat ca într-un organ viu, migrând, secretând citokine și participând la răspunsul inflamator.

  2. Studii asupra virusului gripal sever
    Cipul a fost infectat cu virus gripal (H1N1), iar răspunsul imunitar modul a reflectat multe dintre fenomenele observate la pacienți cu forme severe de gripă. PubMed+2Nature+2

  3. Reducerea dependenței de modele animale
    Modelele pe animale (șoareci etc.) nu recapitulează întotdeauna bine răspunsurile pulmonare umane. Acest cip oferă o platformă mai fidelă și etică pentru testarea tratamentelor.

  4. Perspective de medicină personalizată
    În viitor, se speră să fie folosite celule ale pacienților pentru construirea unor cipuri personalizate, care să permită alegerea celui mai bun tratament pentru fiecare individ în parte.


Provocări și limite

  • Validarea clinică și reglementările sanitare vor necesita timp: modelul trebuie să fie testat pentru siguranță și relevanță înainte de adoptare pe scară largă.

  • Menținerea viabilității celulelor imune pe termen lung într-un mediu artificial este dificilă.

  • Este nevoie de integrarea altor tipuri celulare (fibroblaste, celule ale sistemului conectiv) și de simularea mai fidelă a condițiilor plămânului — respirație, presiune, schimb gazos etc.


Dezvoltarea unui plămân pe cip cu imunitate funcțională reprezintă un pas uriaș în bioinginerie și cercetare medicală. Acest sistem oferă o platformă ex vivo care imită mult mai fidel comportamentul uman real, comparativ cu modelele existente. În timp, tehnologia ar putea accelera descoperirea de terapii eficiente, reduce folosirea animalelor în cercetare și oferi suport pentru medicina personalizată în bolile respiratorii — astm, bronșită, fibroze și infecții virale sau bacteriene.

🔗 Link către studiul original: “An immune-competent lung-on-a-chip for modelling the human severe influenza infection response”, Nature Biomedical Engineering, 2025. DOI: 10.1038/s41551-025-01491-9

Descoperire genetică majoră: 80 de regiuni ADN asociate cu dislexia, într-un studiu internațional

Dislexia, o tulburare de dezvoltare neurologică ce afectează citirea și scrierea, continuă să fie una dintre cele mai frecvente dificultăți de învățare, prezentă la 5-10% din populația lumii. Persoanele cu dislexie se confruntă cu probleme persistente în recunoașterea și ortografierea cuvintelor, ceea ce poate influența negativ performanța școlară și, mai târziu, viața profesională.

Un studiu internațional recent, publicat în revista Translational Psychiatry, marchează un progres semnificativ în înțelegerea acestei tulburări. Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, Institutul Max Planck pentru Psiholingvistică și alte centre academice au analizat date genetice de la peste 1,2 milioane de persoane, fiind cea mai amplă cercetare de acest tip realizată vreodată.

80 de regiuni ADN asociate cu dislexia

Studiul a identificat 80 de regiuni genetice legate de dislexie, dintre care 36 nu au mai fost raportate anterior și 13 sunt complet noi. Această descoperire a fost posibilă prin combinarea datelor din cadrul Consorțiului GenLang, care a inclus teste detaliate ale abilităților de citire, și al companiei 23andMe, ce a furnizat informații de la peste 50.000 de persoane diagnosticate cu dislexie.

Prin metoda avansată MTAG (analiză simultană a mai multor factori genetici), cercetătorii au putut descoperi mult mai multe variante genetice decât prin analize individuale.

Cum acționează genele implicate

Rezultatele arată că multe dintre genele asociate cu dislexia sunt active în creier în primii ani de viață, având un rol crucial în formarea sinapselor – conexiunile prin care neuronii comunică între ei.

În plus, a fost creat un indice poligenic (scor genetic) pentru a estima riscul unei persoane de a dezvolta dificultăți de citire. Într-un studiu independent realizat pe copii, acest indice a explicat până la 4,7% din variația performanțelor la citire – un procent modest, dar esențial pentru identificarea precoce a riscului de dislexie.

Dislexia și ADN-ul antic

Cercetătorii au mers și mai departe, analizând ADN antic din rămășițe umane vechi de până la 15.000 de ani, pentru a observa evoluția acestor gene. Rezultatele sugerează că frecvența lor a rămas stabilă de-a lungul mileniilor, cel puțin în Europa de Nord, fără dovezi ale unei selecții evolutive recente.

Perspective viitoare

Echipa intenționează să continue cercetările pentru a afla dacă genele asociate cu dislexia se suprapun cu cele implicate în ADHD, tulburări de limbaj sau alte afecțiuni neurodezvoltative. În plus, se dorește îmbunătățirea scorurilor genetice prin includerea unor populații mai diverse și prin luarea în considerare a factorilor de mediu – precum educația timpurie și expunerea la lectură în familie.


Această cercetare aduce o contribuție semnificativă la înțelegerea bazelor genetice ale dislexiei, reducând treptat stigmatizarea persoanelor afectate și deschizând drumul către metode personalizate de sprijin educațional. Descoperirile oferă speranță că, în viitor, copiii cu dificultăți de citire ar putea beneficia de programe adaptate, construite pe baza profilului genetic și a mediului educațional.