Consum Lactate înainte de culcare – Coșmaruri și disconfort: Ce arată studiul din Canada

lapte bioLactatele de noapte: Mai mult decât indigestie – pot alimenta și coșmaruri

Preambul

Cine ar fi crezut că o felie de brânză înainte de culcare ar putea influența visele? Un studiu recent condus de dr. Tore Nielsen, profesor la Universitatea din Montreal, sugerează o corelație importantă între consumul de lactate (mai ales în cazul intoleranței la lactoză), disconfortul gastrointestinal nocturn și intensificarea coșmarurilor…

Ce a arătat studiul?

  • Cercetarea, publicată în Frontiers in Psychology si citata de The Sun, a implicat un eșantion de 1 082 de studenți canadieni de la Universitatea MacEwan.

  • Aproximativ o treime dintre participanți au raportat coșmaruri frecvente, cu o prevalență mai mare în rândul femeilor .

  • 5,5 % au crezut că alimentele determină direct visurile, iar 40 % au observat că mâncarea târziu le afectează somnul .

  • Lactatele, alături de dulciuri și mâncăruri picante, s-au numărat printre cei mai des învinuiți alimentari în legătură cu visele perturbatoare .

Cum influențează somnul și visele?

  • Persoanele cu intoleranță la lactoză au avut scoruri mai mari la Nightmare Disorder Index, dar legătura a fost mediată de severitatea simptomelor gastrointestinale nocturne – balonare, crampe, disconfort .

  • Aceste tulburări pot induce micro-treziri, fragmentând somnul și favorizând apariția coșmarurilor .

  • Alți factori asociați: alergii alimentare sau intoleranțe la gluten , precum și obiceiuri alimentare proaste (gustări târzii, ignorarea senzației de sațietate) .

Ce spun experții?

  • Dr. Marie‑Pierre St‑Onge (Universitatea Columbia) confirmă că problemele gastrointestinale pot tulbura structura somnului și pot influența visele .

  • Patrick McNamara (Boston University) explică efectele fizice: „micro-arousals” pot da naștere coșmarurilor.

Limitări și direcții viitoare

  • Studiul este de tip corelațional, bazat pe date auto-raportate, și nu dovezează cauzalitatea .

  • Rezultatele s‑au bazat pe un eșantion de studenți canadieni – e nevoie de cercetări cu dânșii .

  • Autorii intenționează să realizeze un experiment controlat: consum de lactate vs aliment neutru înainte de somn .

Recomandări practice

  • Evită lactatele, dulciurile și mâncărurile condimentate seara – mai ales dacă ai intoleranță sau alergii alimentare.

  • Înlocuiește-le cu ceaiuri de plante și gustări ușoare înainte de somn.

  • Monitorizează-ți somnul și visurile; un jurnal poate ajuta la identificarea legăturilor între dietă și calitatea somnului.

Studiul oferă primele dovezi că obiceiul de a consuma lactate seara poate să nu fie doar o simplă indigestie – poate influența calitatea somnului și natura viselor. Dacă ai rude sau cunoștințe cu coșmaruri, alătură schimbarea alimentației la discuția despre somn sănătos. Iar dacă ești curios, ține ochii pe studiile viitoare: s-ar putea ca răspunsul la visurile noastre să se ascundă chiar în dieta zilnică.

📚 Studiul complet

„More dreams of the Rarebit Fiend: Food sensitivity and dietary correlates of sleep and dreaming”, Frontiers in Psychology
[Pagina oficială a studiului (abstract/full text)]

Peste 5.000 de pacienți pe listele de transplant din România: campanie de prevenție BCR și importanța donării de organe

transplant RomaniaPeste 5.000 de pacienți sunt înscriși în România pe listele de transplant, însă numărul real al celor care au nevoie de un organ este mult mai mare, avertizează președintele Asociației Transplantaților din România (ATR), Gheorghe Tache, la Ploiești.

1. Dimensiunea problemei
– România are doar 60–70 de donatori pe an, pentru toate tipurile de transplant.
– Mulți pacienți eligibili nu se înscriu pe listă, din motive personale sau de informare insuficientă.

2. Campania de informare și screening
– Locație: Ploiești, inițiativă ATR și Societatea Română de Nefrologie, cu sprijin local.
– Activități: triaj pentru depistarea precoce a Bolii Cronice de Rinichi (BCR) și sesiuni de consiliere despre donarea de organe.
– Echipa mobilă: 17 voluntari (beneficiari de transplant și donatori) și 4 medici nefrologi de la Institutul Clinic Fundeni.

3. Mesajul cheie al asociației

„Sănătății trebuie să îi acordăm prioritate permanentă. Relația cu medicul de familie și specialistul e un parteneriat pe viață, nu doar când apare o problemă.” – Gheorghe Tache

4. Rolul donării de organe
– Legislație: cadrul legal e conform standardelor europene, însă trebuie consolidată încrederea și informarea publică.
– Donatorii în moarte cerebrală: moment delicat, implică dialog cu familia pentru salvarea a până la șase vieți.

„Oamenii informându-se, facilitează activitatea coordonatorilor și înțeleg valoarea actului donării.” – Gheorghe Tache

5. Ce putem face

  • Prevenție BCR: controale periodice la medicul de familie și teste de rinichi;

  • Înscriere pe lista de donatori: informați-vă despre pașii legali, discutați cu familia;

  • Susținerea campaniilor ATR: voluntariat, donații de informație și suport.

Prin această campanie de la Ploiești, ATR și partenerii săi își propun să crească gradul de conștientizare asupra bolii cronice de rinichi și asupra posibilităților salvatoare oferite de donarea de organe.

Celule anti-îmbătrânire editate genetic: cum „SRC” chinezești întineresc creierul, pielea și organele, promițând regenerare multisistemică

„senescence-resistant human mesenchymal progenitor cells” – SRCsO echipă de cercetători din China a dezvoltat un nou tip de celule progenitoare mezenchimale rezistente la senescență („senescence-resistant human mesenchymal progenitor cells” – SRCs), capabile să transmită semnale de întinerire prin exozomi și să regenereze multiple organe.

1. Cum funcționează celulele SRC

  • Editare genetică: Modificări specifice împiedică instalarea senescenței.

  • Exozomi întineriți: Vesicule extracelulare care livrează factori favorabili regenerării către celulele țintă.

2. Organe țintă și efecte observate

  • Creier (hipocamp): Neuroni reîntineriți cu 6–7 ani biologici, îmbunătățind plasticitatea și cognitivitatea.

  • Piele și plămâni: Structură celulară restaurată, inflamație redusă, elasticitate și funcție pulmonară îmbunătățite.

  • Mușchi și splină: Regenerare tisulară accentuată și reducerea markerilor de îmbătrânire.

  • Organe reproducătoare: Refacerea funcției germinale la ambele sexe.

3. Avantaje față de terapiile anterioare

  • Efect multisistemic: Spre deosebire de alte tipuri celulare, SRC-urile îmbunătățesc simultan mai multe țesuturi.

  • Reducere durabilă a senescenței: Marcați prin scăderi semnificative ale proteinelor p16^INK4a și β-galactosidază senescentă.

4. Implicații și perspective

  • Medicină regenerativă: Deschiderea căii către terapii anti-îmbătrânire care vizează direct exozomii.

  • Studii viitoare: Teste pe modele animale și siguranța clinică vor stabili potențialul SRC în tratarea afecțiunilor legate de vârstă.

Studiul complet a fost publicat în jurnalul Nature Aging.

Pacienții cu SLA pot vorbi din nou: Interfața cerebrală dezvoltată de cercetători din California traduce gândurile în cuvinte

BrainGate2 – „vocea” gândurilor

foto:UCDavis

O descoperire revoluționară în neurologie și tehnologia medicală vine din Statele Unite, unde cercetătorii de la Universitatea din California, Davis, au dezvoltat un sistem care le permite pacienților cu scleroză laterală amiotrofică (SLA) să comunice din nou. Utilizând o interfață cerebrală avansată și inteligență artificială, aceștia au reușit să transforme impulsurile neuronale în cuvinte și chiar în cântece.

🧬 BrainGate2 – „vocea” gândurilor

Sistemul inovator, numit BrainGate2, este condus de neurologul Sergey Stavisky și a fost recent prezentat în prestigioasa revistă Nature. Tehnologia utilizează patru microelectrozi implantați în cortexul cerebral, care captează activitatea electrică a neuronilor. Datele colectate sunt apoi procesate de un algoritm bazat pe inteligență artificială, care le transformă în fraze articulate.

Primul test clinic a fost realizat pe un pacient diagnosticat cu SLA, o boală neurodegenerativă devastatoare, care duce treptat la pierderea controlului muscular și a capacității de vorbire. În cadrul experimentului, pacientul a fost rugat să încerce să rostească fraze afișate pe un ecran, iar sistemul a învățat să identifice tiparele de activitate cerebrală corespunzătoare fiecărui cuvânt.

📈 Rezultate promițătoare

Rata de recunoaștere a cuvintelor s-a îmbunătățit spectaculos, de la doar 4% la peste 60%, iar pacientul a reușit inclusiv să cânte melodii simple prin acest sistem. „Calitatea comunicării este comparabilă cu un apel telefonic”, a declarat Stavisky, evidențiind potențialul interfeței de a reda vocea celor care nu mai pot vorbi.

Maitreyee Wairagkar, coautor al studiului, a subliniat complexitatea identificării momentului exact în care pacientul intenționează să rostească un sunet. Soluția a venit prin algoritmi care mapează activitatea neuronală în timp real și o asociază cu intențiile lingvistice.

🗣️ Speranță pentru viitor

David Brandman, un alt cercetător implicat în proiect, a explicat importanța tehnologiei: „Am demonstrat cum un om paralizat a reușit să vorbească din nou, cu o versiune sintetizată a propriei sale voci. Este un pas crucial spre restabilirea comunicării pentru persoanele cu dizabilități severe.”

Deși testul a fost efectuat pe un singur voluntar, echipa de cercetători își propune extinderea studiului la un număr mai mare de pacienți, precum și perfecționarea algoritmilor pentru a îmbunătăți acuratețea și viteza de transpunere a gândurilor în cuvinte.

Proiectul BrainGate2 marchează o etapă majoră în medicina modernă și deschide o fereastră de speranță pentru mii de pacienți cu SLA și alte afecțiuni neurologice grave. Dacă tehnologia va fi validată în studii clinice mai ample, ar putea deveni o soluție viabilă și accesibilă pentru redarea vocii celor care au fost condamnați la tăcere. Viitorul comunicării neurologice ar putea începe chiar aici – cu un gând transformat în cuvânt.

Cancerul pancreatic ar putea fi depistat mai devreme: un nou test genomic inovator oferă speranță pacienților cu risc crescut

Enzima MICAL2, O Nouă Țintă Terapeutică pentru Cancerul PancreaticUn pas major spre diagnosticarea precoce a cancerului pancreatic: testul genomic revoluționar testat în Marea Britanie

Cancerul pancreatic este una dintre cele mai letale forme de cancer, cu o rată extrem de scăzută de supraviețuire. Din cauza progresiei sale silențioase și simptomelor vagi, majoritatea cazurilor sunt diagnosticate în stadii avansate, când opțiunile terapeutice sunt limitate. În acest context, un nou test genomic aflat în fază de testare clinică în Marea Britanie promite să schimbe radical această realitate, oferind o șansă reală de diagnosticare precoce pentru pacienții aflați în grupele de risc.

Ce este testul genomic și cui se adresează?

Noul test de sânge este conceput pentru a detecta semnele incipiente ale cancerului pancreatic, prin identificarea unor markeri genetici specifici în sânge. Proiectul se adresează în special persoanelor de peste 50 de ani care au fost recent diagnosticate cu diabet zaharat de tip 2, un grup considerat cu risc crescut de a dezvolta această formă de cancer.

Datele științifice arată că persoanele din această categorie au o probabilitate de 6-8 ori mai mare de a fi diagnosticate cu cancer pancreatic în următorii trei ani. Corelația este explicată prin faptul că tumorile pancreatice afectează celulele producătoare de insulină, generând simptome asemănătoare cu cele ale diabetului.

Rezultatele preliminare și importanța testului

Studiul clinic este desfășurat la Unitatea de Studii Clinice Cancer Research UK din Southampton, în colaborare cu Spitalul Universitar NHS Southampton și compania de biotehnologie ClearNote Health, care a dezvoltat testul – denumit Avantect.

Testul are o acuratețe de 68% în identificarea cancerului pancreatic în stadiile incipiente (I și II) și o precizie de 97% în excluderea pacienților sănătoși, ceea ce îl face promițător ca instrument de screening.

„Dacă vom reuși să dezvoltăm metode pentru o detectare mai rapidă, vom avea mai multe opțiuni terapeutice, iar șansele de supraviețuire ale pacienților vor crește semnificativ”, a declarat profesorul Zaed Hamady, chirurg și cercetător la Universitatea din Southampton.

Impactul potențial asupra sistemului de sănătate

În Marea Britanie, peste 10.000 de oameni sunt diagnosticați anual cu cancer pancreatic, iar doar unul din 20 supraviețuiește mai mult de zece ani. Absența unui program eficient de screening face ca majoritatea cazurilor să fie descoperite când boala este deja avansată.

„Este o perioadă semnificativă pentru cercetarea în detectarea timpurie. Dacă testele bazate pe sânge, respirație sau urină se dovedesc eficiente, putem vorbi despre salvarea a mii de vieți anual”, a subliniat dr. Chris Macdonald de la Pancreatic Cancer UK.

Simptome de urmărit

Deși adesea asimptomatic în stadiile timpurii, cancerul pancreatic poate provoca simptome precum:

  • Icter (îngălbenirea pielii și a ochilor)

  • Urină închisă la culoare și scaune decolorate

  • Pierdere inexplicabilă în greutate

  • Lipsa apetitului

  • Greață, diaree, constipație

  • Dureri abdominale sau lombare persistente

  • Oboseală accentuată

Aceste simptome pot fi ușor confundate cu alte afecțiuni, motiv pentru care un test de sânge precis ar putea deveni o armă esențială în arsenalul medical.

Direcții viitoare și concluzie

Deși testul Avantect se află încă în faza de testare clinică, rezultatele preliminare sunt încurajatoare. Cercetătorii subliniază că validarea completă a testului va necesita studii suplimentare și, în viitor, ar putea fi integrat în practica medicală de rutină pentru screeningul pacienților cu risc crescut, în special cei cu diabet zaharat de tip 2 debutat recent.

Inovația reprezintă un pas crucial spre reducerea mortalității cauzate de cancerul pancreatic, oferind speranță acolo unde, până acum, opțiunile erau limitate.

📌 Recomandare: Dacă ai peste 50 de ani și ai fost recent diagnosticat cu diabet zaharat de tip 2, discută cu medicul tău despre riscurile asociate cancerului pancreatic și despre opțiunile disponibile pentru monitorizare și prevenție.