Astmul sever a devenit mult mai uşor de controlat în ultimii ani datorită tratamentelor biologice moderne, dar cercetătorii de la prestigiosul Institut Karolinska au făcut o descoperire surprinzătoare: aceste terapii ameliorează simptomele, însă nu elimină complet celulele imune care provoacă inflamaţia căilor respiratorii.

În unele cazuri, aceste celule imune nu doar că persistă, ci chiar se înmulţesc în timpul tratamentului, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficienţa pe termen lung a acestor medicamente. Rezultatele vin în urma unui studiu publicat în jurnalul științific Allergy și ar putea rescrie modul în care este gestionat astmul bronşic sever.

Potrivit News.ro, medicamentele biologice au transformat viaţa pacienţilor cu astm sever, ajutându-i să respire mai uşor şi să ducă o viaţă mai activă. Cu toate acestea, cercetătorii de la Karolinska au analizat mostre de sânge de la 40 de pacienţi înainte şi în timpul tratamentului și au constatat că anumite tipuri de celule inflamatorii, implicate direct în cronicizarea bolii, nu dispar, ci cresc.

„Aceste medicamente ajută majoritatea pacienţilor să-şi controleze simptomele, dar nu tratează cauza de fond. Modul în care acestea influenţează sistemul imunitar a fost, până acum, puţin înţeles”, a declarat Valentyna Yasinska, consultant în pneumologie la Spitalul Universitar Karolinska şi doctorandă în cadrul Departamentului de Medicină din Huddinge.

Studiul BIOCROSS a folosit metode avansate precum citometria de flux şi secvenţierea la nivel de celulă unică, iar concluziile sunt clare: tratamentul biologic reduce simptomele, dar nu elimină mecanismele inflamatorii.

„Este posibil ca tratamentul biologic să nu abordeze sursa reală a inflamației, de aceea simptomele revin adesea după întreruperea terapiei. E nevoie de tratamente continue pentru a menţine boala sub control”, avertizează prof. Jenny Mjösberg, specialist în imunologia țesuturilor.

Datele s-au bazat pe pacienți tratați cu molecule relativ noi, precum mepolizumab și dupilumab, disponibile de mai puțin de un deceniu. Următoarea fază a cercetării va analiza probe pulmonare şi cazuri cu tratament de lungă durată, pentru o imagine completă a efectelor imunosupresoare.

„Am fost surprinși să vedem că inflamația sistemică, măsurată prin celulele imune din sânge, a crescut în unele cazuri. Înţelegerea pe termen lung a acestor efecte este crucială pentru îmbunătățirea tratamentului”, a adăugat și Lorenz Wirth, coautor al studiului.

🔬 Link către studiul original în jurnalul Allergy:
👉 https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/all.16024