Category Archives: Evenimente

Premiile Galei Sănătății 2014

Personalități ale lumii medicale și ale societății civile au fost premiate în cadrul celei de a V-a ediție a Galei Sănătății, care a avut loc la Palatul Parlamentului, potrivit AGERPRES.

În cadrul galei au fost decernate trei premii la fiecare secțiune de concurs — cea mai dinamică societate medicală, cea mai implicată asociație de pacienți, cel mai performant management medical public, cel mai bun jurnalist pe sănătate, afirmare medicală internațională, implicare în proiecte de cercetare, cardiologul anului, studentul anului, cel mai popular cadru didactic al anului, dar și premii speciale.

Printre premianți amintim la prima categorie — cea mai dinamică societate medicală — pe prof. Maria Puiu, președintele Societății Române de Genetică Medicală — locul 3, Radu Ionuț Toader, președintele Societății Studențești de Chirurgie din România — locul 2, dr. Cristina Moldovan, președintele Societății Medicilor din colectivităților de copii și tineri—locul 1, la categoria cea mai implicată asociație de pacienți trofeele au fost decernate — Asociației de pacienți din Giurgiu (locul 3), Asociației de îngrijire pacienți de tuberculoză (locul 2) și Asociația pentru bolnavii de cancer (locul 1).

Pentru cel mai performant management medical public juriul Galei a acordat premii lui Adrian Secureanu, manager Spitalului Clinic Malaxa, Adrian Străinu Cercel, presedinte al Senatului UMF ‘Carol Davila’, manager general al Institului de boli infectioase ‘Prof. dr. Matei Bals’, Nicolae Suciu, directorul Spitalului Polizu din Capitala, si director al Institutului de Ocrotire a Mamei si Copilului .

La categoria cel mai bun jurnalist pe sănătate au fost premiați Marilena Frâncu, redactor Societatea de Radio, Eugenia Foarfecă—PrimaTv, Andreea Archip—TVR și conf.dr. Corneliu Zaina — colaborator permanent la Viața medicală.

Premiile speciale au fost oferite dr.Ștefan Firon, promotor al medicinei integrate în România, prof. dr. Silviu Constantinoiu, Spitalul Clinic ‘Sf. Maria’, prof dr. Radu Rădulescu, Adrian Secureanu, prof dr Ovidiu Marcel Moisa-Spitalul de Obstretică și ginecologie Panait Sârb și Sorin Oprea—comunicatemedicale.ro.

 

Gala a fost organizată de Sănătatea Media Group în parteneriat cu Primăria Sectorului 5.

 

Ziua Mondială a Diabetului

Ziua Mondială a Diabetului are loc în fiecare an în data de 14 noiembrie, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale de Diabet (IDF), cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Această zi este marcată la nivel internaţional de către toate asociaţiile membre ale IDF, de furnizorii de servicii de sănătate, cât şi de persoanele afectate de diabet, fiind cea mai mare campanie mondială de informare asupra diabetului.

În fiecare an, Ziua Mondială a Diabetului se concentrează pe o temă aparte. Din 2009 încoace, tema este prevenirea diabetului şi educarea cu privire la acesta, scopul acestui eveniment fiind să ofere o mai bună informare persoanelor care suferă de diabet, reprezentând şi o manieră de implicare şi de informare a publicului, în general.

Ziua Mondială a Diabetului este marcată de peste 230 de asociații membre ale Federației Internaționale a Diabetului (FID), în peste 170 de țări și teritorii, statele membre ONU.

Ziua Mondială a Diabetului a fost marcată pentru prima oară la 14 noiembrie 1991, din inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Federației Internaționale a Diabetului. A devenit zi oficială a Națiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluției 61/225 la 20 decembrie 2006. Diabetul constituie de mult timp un domeniu de preocupare pentru OMS, iar relațiile oficiale între OMS și FID datează din 1957.

Data de 14 noiembrie este, totodată, ziua de naștere a fiziologului și farmacologului canadian Frederick Banting (1891-1941), cel care a studiat secreția internă a pancreasului și a introdus insulina în terapie, în octombrie 1922. Insulina a fost descoperită în 1921 de dr. Nicolae Paulescu și a însemnat miracolul salvării unui număr enorm de vieți omenești în ultimii 80 de ani.

Pe glob, peste 371 mil de persoane au diabet si acest numar creste zilnic. Pe langa tratamentul medicamentos, modificarea dietei si a stilului de viata sunt esentiale in managementul de succes al diabetului, precum si practicarea regulata a exercitiilor fizice si controlul ingestiei de zahar. Prin combinarea acestor strategii, persoanele cu diabet pot duce o viata normala, fericita, fara a lasa ca diabetul sa stea in calea realizarii viselor lor.

Mesaje cheie:

Acces la educaţie pentru toţi:

 Publicul trebuie avertizat asupra necesităţii recunoaşterii precoce a diabetului
zaharat, asupra prevenirii bolii şi a serioaselor consecinţe ale acesteia.
 Toate persoanele cu diabet, precum şi cei cu risc de a dezvolta această boală,
indiferent de mediul de unde provin, au dreptul să înveţe despre diabet, despre
cum poate fi acesta prevenit, cum poate fi abordat eficient şi cum să acceseze
resursele educaţionale şi clinice.
 Educaţia specifică în diabet este necesară pentru personalul de îngrijire şi pentru
persoanele cu diabet.
 Educaţia privind auto-îngrijirea pentru persoanele cu diabet este o componentă de
importanţă crucială;, fundamentală şi integrală a prevenţiei şi tratării bolii, şi
trebuie să fie accesibilă tuturor.
 Principala barieră în accesul la educaţiei este deficitul de educatori calificaţi.
 Investiţiile privind educaţia în diabet şi în programele de prevenire ale diabetului
sunt strategii de economisire pe terment lung, şi vor furniza îmbunăţătiri
semnificative ale calităţii vieţii persoanelor cu diabet şi a celor din categoriile de
risc.

Felul în care trăim ne pune viaţa în pericol:

Diabetul zaharat tip 2 este o problemă de sănătate publică, care, în cele mai multe
ţări, s-a dezvoltat rapid, împreuna cu schimbările socio-culturale, îmbătranirea
populaţiei, urbanizarea în continuă creştere, schimbari în alimentaţie, lipsa
exercitiului fizic, sau alte comportamente nesănătoase.
 Modificarea stilului de viaţa şi politicile de responsabilizare socială pot ajuta la
promovarea stilului de viaţa sănătos şi la prevenirea apariţie diabetului zaharat de
tip 2.
 Exista dovezi concludente că diabetul zaharat tip 2 poate fi prevenit prin
modificări în comportamentul alimentar, creşterea activităţii fizice şi scăderea
uşoara în greutate.
 Alimentaţia sănătoasă şi exerciţiul fizic nu ţin doar de alegerea personală.
 Cauzele diabetului sunt complexe şi multi-faţetate. Toate sectoarele societăţii au
responsabilitatea de a acţiona.

Persoanele cu diabet au de a face cu stigmatizarea si discriminarea:

 Persoanele cu diabet au de a face cu stigmatizarea si discriminarea, ceea ce le
impiedică să aibă un rol activ în societate.  Reducerea stigmatizării, înlaturarea miturilor şi a concepţiilor greşite legate de
diabtul zaharat, sunt elemente inportante în prevenţia şi îngrijirea diabetului
 Persoanele cu diabet trebuie sa fie centrul tuturor acţiunilor.
 Este nevoie de acţiuni care să asigure protecţia drepturilor omului la persoanele
cu diabet sau cu risc de diabet.
 Acordarea persoanelor cu diabet, familiilor acestora, precum şi intregii
comunităţi a dreptului şi, totodată, oportunităţii de a avea un rol activ în
îngrijirea, prevenţia şi studiul diabetului este esenţială dacă dorim ca povara
acestei boli şi a complicaţiilor ei sa fie diminuată.

Sistemul Naţional Integrat al marilor urgenţe, destinat pacientului critic

Ministerul Sănătăţii lansează astăzi Sistemul Naţional Integrat al marilor urgenţe, destinat pacientului critic.

“În prezent, costurile foarte ridicate ale îngrijirii pacienţilorsunt acoperite doar parţial de Casele de Asigurări de Sănătate. Acesta este motivul pentru care Ministerul Sănătăţii a pus la punct un pachet de cinci Acţiuni Prioritare, menite să acopere deficitul de finanţare şi să asigure un tratament adecvat al pacientului de-a lungul întregului circuit: pre şi intraspital”, a declaratNicolae BĂNICIOIU, ministrul Sănătăţii

Ministerul Sănătăţii a alocat pentru derularea acestui program aproximativ 200 milioane de lei. Peste 100.000 de pacienţi vor beneficia în fiecare an de cele cinci Acţiuni Prioritare iniţiate de Ministerul Sănătăţii.

Anual, cele cinci Acţiuni Prioritare vor acoperi următoarele segmente de activitate sau patologii: Anestezie-Terapie Intensivă (ATI), Infarct Miocardic Acut (IMA), Moarte Subită, Accident Vascular Cerebral  Acut (AVC) şi Traumă.

1) Acţiunea prioritară pentru monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea pacienţilor critici din secţiile ATI se adresează pacienţilor în stare gravă din secţiile de Terapie Intensivă.

  • Anual în secţiile ATI ajung între 10 şi 13% dintre pacienţii internaţi în spital, adică peste  400.000 de cazuri.Din punct de vedere financiar, costurile (cu personalul, materialele, medicamentele sau tehnologia) alocate acestor pacienţi sunt unele dintre cele mai mari din întregul sistem de sănătate. Acestea se apropie de 20% din costurile totale de spitalizare.

 

  • Ministerul Sănătăţii a alocat 172 800 000 lei  pentru  achiziţia de medicamente, reactivi, materiale sanitare pentru monitorizarea pacienţilor, materiale consumabile necesare ventilaţiei mecanice,  kituri consumabile şi soluţii pentru efectuarea tehnicilor de epuraţie extrarenală continuă, kituri consumabile şi soluţii pentru efectuarea tehnicilor de dializă hepatică, kituri şi materiale consumabile pentru efectuarea tehnicilor de oxigenare extracorporeală sau eliminare extracorporeală a CO2, kituri şi materiale consumabile pentru aparate de tip Cell-Saver, kituri şi consumabile pentru dispozitive de asistare mecanică a circulaţiei, materiale consumabile necesare pentru tratamentul şi îngrijirea pacienţilor critici, consumabile, kituri şi piese de schimb ale aparaturii şi echipamentelor din dotarea secţiei ATI.

 

  • Programul se derulează în 93 unităţi sanitare.

2) Acţiunea prioritară pentru tratamentul pacienţilor critici cu infarct miocardic acut (IMA) vizează finanţarea stenturilor pentru tratamentul în urgenţă al pacienţilor cu Infarct Miocadrdic Acut.

  • Actiunea a salvat peste 1.600 de vieţi. Dacă înainte de 2009, rata mortalităţii pentru pacienţii cu IMA era de 12%, cauzând decesul a circa 2.500 de persoane, în 2013 aceasta a scăut la 4% (900 de decese), în centrele unde s-a implementat Acţiunea Prioritară IMA, potrivit unui studiu realizat de Societatea Română de Cardiologie.
  • Ministerul Sănătăţii a alocat 20 200 000 lei pentru achiziţia de materiale sanitare şi consumabile pentru intervenţii angiografice, angioplastie, stenturi, baloane pentru angioplastie, sonde pentru ecografie intravasculară, dispozitive pentru puncţie – biopsie miocardică.
  • Programul se desfăşoară în 17 unităţi sanitare.

3) Acţiunea prioritară pentru profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică(AP-MSC) se referă la finanţarea defibrilatoarelor implantabile intracardiace  pentru salvarea pacienţilor cu tulburări cardiace de ritm a căror viaţă se află în pericol iminent.

  • În ciuda importanţei acestei patologii, nu a existat niciun program specific până acum. Doar în iunie 2014, de această Acţiune au beneficiat 33 de cazuri.
  • Ministerul Sănătăţii a alocat 4 900 000 lei pentru implantarea de defibrilatoare cardioverter interne (ICD) cu sau fără stimulare cardiacă de resincronizare (ICD-CRT) în profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică, evaluarea, stratificarea de risc şi stabilirea indicaţiei de implant de ICD sau CRT-P în profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică, urmărirea şi reglajul adecvat al dispozitivelor implantate în profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică.
  • Programul se desfăşoară în 7 unităţi sanitare

4) Acţiunea prioritară pentru tratamentul pacientilor cu accident vascular cerebral(AVC) finanţează medicamentele tromboliticecare asigură dezobstrucţia vasului cerebral trombozat şi vindecarea pacienţilor cu AVC.

  • Această patologie este una dintre cauzele majore de mortalitate şi handicap, cu implicaţii serioase la nivel individual, familial şi socio-economic. Intervenţia de urgenţă prin mijloace farmacologice sau tehnici minim invazive reprezintă soluţia modernă de salvare şi prevenire a handicapului pentru aceşti pacienţi.
  • Ministerul Sănătăţii a alocat 1 400 000 leipentru achiziţii de medicamente fibrinolitice şi a materialelor sanitare necesare perfuzării pacienţilor care au suferit un accident vascular cerebral ischemic in fereastra de oportunitate terapeutică de 4 ore de la producere, achiziţii de materiale sanitare, dispozitive şi substanţe necesare pentru embolizare- pentru pacienţii care au suferit un accident vascular cerebral hemoragic sau cei aflaţi în risc major de a suferi un asemenea accident (anevrisme, malformaţii arterio venoase), achiziţii de materiale sanitare, dispozitive şi substanţe necesare pentru neuroradiologie intervenţională (protezare vasculară la nivelul vaselor craniului) cu rol curativ pentru accidentele vasculare hemoragice (refacerea continuitatii peretelui vascular) sau ischemice (indepartarea mecanica a trombusului care blocheaza vasul).
  • Programul se desfăşoară în 7 unităţi sanitare

5) Acţiunea prioritară pentru tratamentul pacienţilor critici cu leziuni traumatice acute (TRAUMĂ) va asigurafinanţarea dispozitivelor medicale speciale de osteosinteză necesare intervenţiilor chirurgicale la pacienţii cu fracturi, vizând o gamă largă de specialităţi chirurgicale (neurochirurgie spianlă, ortopedie-traumatologie, chirurgie maxilo-facială) şi acoperă un număr foarte mare de victime.

  • Ministerul Sănătăţii a alocat 1 762 000 lei pentru tratamentul leziunilor traumatice acute neuro-craniene şi/sau viscro-craniene, vertebro-medulare si ale membrelor sau centurilor care necesită implanturi allo-plastice pentru restabilirea anatomo-functionala a regiunii sau segmentului/segmentelor interesate în primele 48 de ore de la producerea (diagnosticarea) leziunilor, pentru achiziţia de materiale sanitare necesare în neurochirugie, chirurgie buco-maxilo-facială, ortopedie şi ortopedie pediatrică (fixatoare interne şi externe, plăci, meşe speciale, şuruburi, burghie, broşe, substituenţi osoşi, ciment pentru reconstrucţie osoasă, etc).
  • Programul se desfăşoară în 18 unităţi sanitare

    Comunicat Ministerul Sanatatii

Nou subprogram pentru bolnavii de leucemie acută

Ministerul Sănătăţii va dezvolta un nou subprogram pentru bolnavii de leucemie acută.

La propunerea Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobat HOTĂRÂREA de Guvern pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014,care prevede elaborarea unui subprogram destinat bolnavilor de leucemie acută în cadrul Programului Naţional de Oncologie.

 “Avem ca obiectiv stabilirea unui diagnostic corect fapt care va permite iniţierea tratamentului adecvat pentru leucemiile grave, acute, şi monitorizarea răspunsului la acesta. În acest fel vom reuşi îmbunătăţirea vieţii şi durata de supravieţuire a acestor pacienţi”,a declarat ministrul Sănătăţii Nicolae BĂNICIOIU

Noul subprogram va fi finanţat din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate şi în cadrul său vor fi decontate testele imunofenotipice, citogenetice şi de biologie moleculară pentru diagnosticarea leucemiilor acute.

Anual de acest program vor beneficia în medie 800 de pacienţi cu leucemie acută.

Poşta Română distribuie cardurile de sănătate

Bucureşti, 5 septembrie 2014 – Compania Naţională Poşta Română şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au semnat vineri, la Palatul Victoria, acordul-cadru pentru distribuirea cardurilor de sănătate la nivel naţional. Valoarea totală a contractului este de 37,5 milioane de lei şi are o durată de patru ani.

Procesul de distribuire demarează în 18 septembrie, iar volumul total ce urmează a fi livrat, la nivel naţional, pe durata celor patru ani, este estimat la aproximativ 13,6 milioane de carduri. Poşta Română va livra cardul de sănătate destinatarului în maximum 20 de zile calendaristice, începând cu ziua lucrătoare următoare celei în care trimiterile au intrat în reţeaua poştală.

Poşta Română se dovedeşte a fi cel mai important jucător pe piaţa liberalizată a serviciilor poştale, un partener de încredere pentru astfel de proiecte strategice. Prin contractul încheiat astăzi cu CNAS, operatorul naţional de servicii poştale marchează trecerea de la o politică de management de subzistenţă, la o politică bazată pe criterii comerciale competitive, prin care să recupereze cota de piaţă pierdută în ultimii 20 de ani”, a declarat Alexandru Petrescu, Director General al Companiei Naţionale Poşta Română.

Cel mai important proiect strategic al CNAS va permite transparentizarea şi eficientizarea modului în care sunt cheltuiţi banii în sistemul asigurărilor de sănătate. Acordul-cadru dintre Poşta Română şi CNAS a fost semnat, în prezenţa premierului României, Victor Ponta, şi a ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, de către Directorul General al Companiei Naţionale Poşta Română, Alexandru Petrescu şi preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea.

Poşta Română este lider pe piaţa serviciilor poştale din România, cu o cifră de afaceri anuală de peste 1,2 miliarde de lei. Compania operează printr-o reţea de peste 5.600 de oficii poştale cu acoperire naţională. Anual, Poşta Română procesează un volum de sute de milioane de trimiteri poştale şi distribuie către 5 milioane de beneficiari drepturile băneşti, aferente sistemului public de pensii, al asigurărilor sociale de stat, IOVR, agricultori şi pensii militare.