CT buco-maxilo-facial nativ şi cu substanţă de contrast, CT mastoidă, CT sinusuri, CT hipofiză cu substanţă de contrast, RMN sinusuri, colangiografia RMN sunt investigaţiile de înaltă performanţă, incluse din acest an în pachetul de bază, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014 – 2015.

Tot de la 1 aprilie 2015, următoarele examinări histopatologice şi citologice vor fi cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază: examen histopatologic procedură completă HE (unul-trei blocuri şi patru-şase blocuri); examen histopatologic procedură completă HE şi coloraţii speciale (unul-trei blocuri şi patru-şase blocuri), teste imunohistochimice, citodiagnostic spută prin incluzii la parafină (unul-trei blocuri), examen citologic cervico-vaginal Babeş-Papanicolau, citodiagnostic lichid de puncţie.

Mai multe detalii despre noile modificari gasiti aici.

Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Control a Tuberculozei în România pentru perioada 2015-2020. Actul normativ are ca scop reducerea incidenței și mortalității provocate de tuberculoză, prin asigurarea serviciilor de prevenire, depistare, diagnosticare, tratare și creșterea aderenței la tratament, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Cu toate progresele înregistrate în ultimii 12 ani, România este țara cu cea mai mare incidență a tuberculozei în cadrul Uniunii Europene (de patru ori peste media UE), având una dintre cele mai mici rate de vindecare și, corelativ, prezentând o creștere anuală a rezervorului de pacienți infecțioși.

Strategia Națională de Control a Tuberculozei, bazată atât pe studiile științifice derulate în țară, cât și pe recomandările OMS, constituie un document programatic esențial, care va permite o abordare mai riguroasă și mai eficientă de combatere a tuberculozei, inclusiv prin optimizarea finanțării.

Strategia își propune ca obiectiv final asigurarea condițiilor pentru eliminarea tuberculozei ca problemă de sănătate publică în România, până în 2050. Printre obiectivele specifice, Strategia urmărește până în 2020:

·       asigurarea accesului universal la metodele rapide de diagnostic;

·       diagnosticarea a cel puțin 85% din toate cazurile estimate de tuberculoză sensibilă și tuberculoză rezistentă multidrog;

·       tratarea cu succes a cel puțin 90% din cazurile noi și a cel puțin 85% din retratamente;

·       tratarea cu succes a 75% din cazurile de tuberculoză rezistentă multidrog;

·       reducerea ratei generale a mortalității cauzate de tuberculoză la mai puțin de 4,3 la 100.000 de locuitori;

·       scăderea generală a incidenței bolii;

·       îmbunătățirea generală a capacității sistemului sanitar de a controla tuberculoza.

Printre alte rezultate estimate a fi atinse ca urmare a aplicării Strategiei, menționăm:

·       scăderea incidenței globale a bolii de la 72,9 cazuri la 100.000 locuitori, în 2013, la mai puțin de 50 de cazuri la 100.000 de locuitori în 2020;

·       scăderea numărului de decese de la 5,3 la 100.000 de locuitori, în 2013, la mai puțin de 5 la 100.000 locuitori, în 2020;

·       scăderea numărului total de pacienți de la 15.523 cazuri notificate în 2013, la mai puțin de 10.000 cazuri în 2020.

Strategia Națională de Control a Tuberculozei acționează conform unor principii de bază:

·       asigurarea unui diagnostic rapid și complet (inclusiv prin implementarea metodelor moderne care scad timpul de diagnosticare de la șase luni la două săptămâni);

·       asigurarea unui tratament complet, continuu și corect administrat;

·       asigurarea aderenței la tratament prin intervenții centrate pe nevoile pacientului (inclusiv cele de sprijin socio-psihologic, prin care se urmărește scăderea ratei de abandon a tratamentului).

Adoptarea Strategiei Naționale de Control a Tuberculozei face posibilă mobilizarea de resurse din fondurile structurale în perioada de programare europeană 2014-2020, precum și a altor fonduri europene nerambursabile. Principalele componente ale Strategiei sunt prevăzute a fi finanțate prin:   fonduri structurale din etapa de programare 2014-2020 – 145 milioane lei, fonduri ale guvernului norvegian – 46 milioane lei, resurse provenind din Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei – 37 milioane lei, venituri de la bugetul de stat, alte finanțări rambursabile și nerambursabile. Prin atingerea obiectivelor anuale, cheltuielile totale, după un vârf în anul 2016, vor scădea treptat până în 2020. Bugetul total aferent Strategiei 2015-2020 pentru activitățile de diagnostic, tratament, dotare a laboratoarelor, supraveghere și resurse umane se ridică la aproape 1,571 miliarde lei.

Ministerul Sanatatii a anuntat ca procesul de actualizare a listei de medicamente compensate şi gratuite a continuat, prin  introducerea a încă 23 medicamente noi pentru 29 de indicaţii terapeutice.

• La propunerea Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobatHotărârea de Guvernpentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în programelor naţionale de sănătate.

“După 7 ani, în 2014, am reuşit să actualizăm de două ori lista de medicamente compensate şi gratuite pentru ca pacienţii români să beneficieze de tratament inovativ care să determine o îmbunătăţire a calităţii vieţii lor, o refacere mai rapidă şi, implicit, o reintegrare mai uşoară în familie sau la locul de muncă”, a declarat ministrul Sănătăţii,Nicolae BĂNICIOIU.

“Până în prezent am introdus 40 de molecule şi combinaţii de substanţe active noi, iar procesul de actualizare continuă. Până la sfârşitul anului, am cerut echipei Unităţii de Evaluare a Tehnologiilor Medicale  să finalizeze cea de-a treia actualizare care va aduce şi prima delistare, pentru sustenabilitatea listei şi în conformitate cu acordurile încheiate cu organismele internaţionale”, a mai spus ministrul BĂNICIOIU.

În urma noii actualizări, pacienţii care suferă de diferite forme ale unor boli cardiovasculare vor beneficia de tratamente noi. Aceste alternative terapeutice duc la scăderea numărului de medicamente pe care pacientul este nevoit să le ia în prezent pentru tratarea afecţiunilor. De asemenea, au fost introduse medicamente noi pentru controlul glicemiei pacienţilor cu diabet zaharat care nu îşi mai pot controla glicemia. S-au mai adăugat şi 4 noi medicamente pentru tratarea bolii inflamatorii reumatice cronice. Nu în ultimul rând, au fost introduse noi tratamente pentru hepatita cu virus B, HIV/SIDA, boli nefrologice, precum şi boli oftalmologice (glaucom), astm bronşic, boli psihice (schizofrenie) şi bronhopneumonii obstructive.

Au fost introduse şi 2 molecule noi pentru tratarea poliartritei adiopatice juvenile la copii în codiţiile în care pe piaţă în acest moment există o singură posibilitate de tratament.

“Toate medicamentele introduse astăzi reprezintă alternative terapeutice mai ieftine faţă de ceea ce există acum pe listă. Ca urmare, estimăm că acestea nu vor genera costuri suplimentare la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, respectiv la bugetul MS, în condiţiile unei prescrieri în baza protocoalelor terapeutice”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae BĂNICIOIU

Descarca lista de medicamente de aici