Depresia postpartum (PPD) este o afecțiune serioasă care afectează între 10 și 15% dintre proaspetele mame, având un impact profund atât asupra femeii, cât și asupra copilului. Simptomele sale includ disperare, tristețe, oboseală extremă, dificultăți de somn și pierderea poftei de mâncare, iar în lipsa tratamentului, pot persista ani de zile.

Cauzele depresiei postpartum

După naștere, corpul femeii trece prin schimbări hormonale bruște, în special o scădere rapidă a progesteronului, hormon esențial pentru reglarea emoțională. Recent, cercetătorii de la Weill Cornell Medicine și Universitatea din Virginia au identificat un dezechilibru în metaboliții progesteronului ca posibil declanșator al depresiei postpartum.

Simptome și semnale de alarmă

PPD se poate manifesta la câteva săptămâni după naștere, iar printre simptomele frecvente se numără:
✅ Sentimente persistente de tristețe și lipsă de speranță
✅ Dificultăți în conectarea cu bebelușul
✅ Lipsa energiei și epuizare constantă
✅ Probleme de somn, chiar și atunci când copilul doarme
✅ Iritabilitate și episoade de plâns necontrolat

Femeile care prezintă astfel de simptome trebuie să ceară ajutor medical, deoarece depresia netratată poate duce la afectarea dezvoltării emoționale a copilului și la complicații pentru mamă.

Un test de sânge ar putea estima riscul de depresie postpartum

O descoperire recentă publicată în revista Neuropsychopharmacology sugerează că un test de sânge în timpul sarcinii ar putea ajuta la identificarea femeilor cu risc crescut de PPD. Studiul a arătat că femeile care au dezvoltat PPD au avut un raport scăzut de pregnanolonă/progesteron și un raport ridicat de izoallopregnanolonă/pregnanolonă în trimestrul al treilea de sarcină.

Această descoperire ar putea permite intervenția preventivă pentru femeile predispuse la depresie postpartum, oferindu-le tratamente personalizate înainte de apariția simptomelor.

Tratament și prevenție

În prezent, două medicamente aprobate pentru tratarea PPD, brexanolona și zuranolona, ar putea fi utilizate și pentru prevenție. Cercetătorii analizează posibilitatea administrării acestora femeilor cu risc crescut pentru a preveni instalarea depresiei.

Pe lângă tratamentele medicamentoase, sprijinul emoțional, terapia psihologică și odihna adecvată sunt esențiale pentru recuperarea mamelor. Discuțiile deschise cu medicul și familia sunt cheia în gestionarea depresiei postpartum.

Depresia postpartum nu este un semn de slăbiciune, ci o afecțiune medicală serioasă care necesită atenție și tratament. O mai bună înțelegere a cauzelor sale și metodele inovatoare de prevenție ar putea transforma viitorul îngrijirii materne, oferind mamelor un sprijin mai eficient în această perioadă sensibilă.