Author Archives: admin

Ce este gripa?

Gripa este o infecţie respiratorie transmisibilă (contagioasă) cauzată de virusul gripal.

În Europa gripa apare cu regularitate în epidemii anuale, în lunile de iarna. De obicei epidemiile de iarnă afectează fiecare ţară pentru una sau două luni şi durează, la nivelul continentului European aproape 4 luni.

Pot apare şi infecţii sporadice în afara sezonului de gripă, cu o incidenţă foarte mică în lunile călduroase ale verii.

Nu toţi cei care s-au infectat cu virusul gripal se îmbolnăvesc, însă cei care au forme clinice de boală prezintă simptomele comune: febră, tuse, dureri în gât, dureri musculare şi articulare, dureri de cap, stare de rău, oboseală. Simptomele infecţiei cu virusul gripei seamănă cu alte infecţii virale respiratorii. Gripa este mai severă decât răceala, care este produsă de alte virusuri respiratorii şi nu de virusul gripal.

La cazurile necomplicate de gripă simptomele se rezolvă spontan în 7 zile de la debut.

Plaja de severitate a infecţiei şi bolii este foarte largă, de la lipsa totală a simptomelor (cazurile asimptomatice) la o simptomatologie minoră sau la forme severe precum pneumonia, insuficienţa cardio-respiratorie ori encefalita gripală. Bolile cronice pre-existente ale aparatului respirator şi cardiovascular, se pot decompensa şi pot ameninţa viaţa pacientului.

Îmbolnăvirile severe şi complicaţiile apar mai frecvent în anumite grupuri la risc: acestea includ persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, cei cu afecţiuni medicale cronice precum diabetul, deficitul imunitar, afecţiunile cronice respiratorii, afecţiunile cronice cardiovasculare, obezitatea. De asemenea există un risc crescut pentru copiii la vârstele fragede şi pentru femeile gravide.

Ocazional pot apare forme severe de gripă la persoane sănătoase care nu fac parte din aceste grupe la risc.

În pandemii caracteristicile epidemiologice şi clinice ale gripei pot fi diferite, în funcţie de caracteristicile virusului şi de nivelul de imunitate al populaţiei faţă de un virus.

A. Măsurile recomandate pentru persoanele sănătoase, pentru reducerea riscului de a dobândi sau de transmitere mai departe gripa

Gripa este o infecţie virală care se răspândeşte de la o persoană la alta, în principal atunci când oamenii infectaţi tuşesc sau strănută, ori prin contact direct sau indirect cu secreţiile respiratorii ale persoanelor infectate care se află pe mâinile acestora sau pe suprafeţele contaminate.

1. Evitaţi contactul apropiat cu persoanele bolnave

a. Persoanele bolnave de gripă au unul sau mai multe dintre următoarele simptome: febră, tuse, dureri în gât, dureri musculare, dureri de cap, frisoane şi oboseală. Evitaţi contactul apropiat cu aceste persoane, îndepărtaţi-vă de persoanele care tuşesc sau strănută.

b. Menţine o distanţă de cel puţin un metru faţă de orice persoană cu simptome de gripă şi evită aglomeraţiile. Atunci când distanţa nu poate fi menţinută, trebuie să reduci la maxim timpul de contact apropiat cu o astfel de persoană. Când oamenii bolnavi sau  aglomeraţiile nu pot fi evitate, trebuie să reduci la maxim timpul de contact, în măsura posibilului.

c. Nu vizita, dacă nu este absolut necesar, persoanele bolnave de gripă. În cazul în care totuşi vizitaţi sau îngrijiţi o persoană bolnavă de gripă este recomandabil să purtaţi mască tot timpul cât sunteţi împreună în aceeaşi cameră.

2. Spălaţi-vă sau dezinfectaţi-vă frecvent mâinile

a. Spălatul sau dezinfectarea frecventă a mâinilor vă ajută să vă protejaţi de virus. Spălaţi-vă bine pe mâini cu apă şi săpun, în special după ce tuşiţi sau strănutaţi. Dezinfectantele pentru mâini pe bază de alcool reduc cantitatea de virus gripal de pe mâinile contaminate, însă spălarea cu apă şi săpun este mult mai eficientă.

b. Spălatul pe mâini nu trebuie să fie doar o clătire rapidă, trebuie să dureze cel puţin 20 de secunde de fiecare dată, iar mâinile trebuie să fie frecate una de cealaltă cu apă şi săpun în acest timp, după care săpunul de pe mâini trebuie clătit cu apă din abundenţă.

c. După spălarea cu apă şi săpun, mâinile trebuie uscate bine, dacă este posibil cu prosoape de hârtie de unică folosinţă, sau cu uscătorul cu aer cald.

3. Evitaţi să vă atingeţi ochii, nasul sau gura

Virusurile sunt transmise atunci când o persoană atinge ceva care este contaminat cu germeni şi apoi îşi atinge nasul, ochii sau gura.

4. Vaccinarea antigripală

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă vaccinarea antigripală în primul rând persoanelor la risc (personal medical, persoane peste 65 ani, persoane cu afecţiuni cronice, gravide) dar şi a copiilor peste 6 luni vârstă.

B. Măsurile recomandate pentru bolnavi – pentru protejarea contacţilor direcţi (membri ai familiei, vizitatori / musafiri, personal de îngrijire, alţi contacţi direcţi)

Respectaţi regulile de igienă respiratorie

Igienă respiratorie înseamnă împiedicarea expunerii persoanelor din jur la secreţiile noastre infecţioase respiratorii (din gură, gât sau nas). Dacă sunteţi bolnav, atunci când tuşiţi sau strănutaţi, trebuie să vă acoperiţi gura şi nasul cu ajutorul unui şerveţel/batistă de unică utilizare (de hârtie); dacă nu aveţi la îndemână un şerveţel e mai bine să strănutaţi sau să tuşiţi în plica cotului decât în pumn sau în palmă. Şerveţelele trebuie aruncate la coşul de gunoi după utilizare.

Spălaţi-vă sau dezinfectaţi-vă frecvent mâinile

a. Spălatul sau dezinfectarea frecventă a mâinilor vă ajută să vă protejaţi de virus şi să reduceţi riscul de contaminare al obiectelor şi de infectare al persoanelor din jur. Spălaţi-vă bine pe mâini cu apă şi săpun, în special după ce tuşiţi sau strănutaţi. Dezinfectantele pentru mâini pe bază de alcool reduc cantitatea de virus gripal de pe mâinile contaminate, deşi spălarea cu apă şi săpun este mult mai eficientă.

b. Spălatul pe mâini nu trebuie să fie doar o clătire rapidă, trebuie să dureze cel puţin 20 de secunde de fiecare dată, iar mâinile trebuie să fie frecate una de cealaltă cu apă şi săpun/detergent în acest timp, după care săpunul de pe mâini trebuie clătit cu apă din abundenţă.

c. După spălarea cu apă şi săpun, mâinile trebuie uscate bine, dacă este posibil cu prosoape de hârtie de unică folosinţă, sau cu uscătorul cu aer cald.

Dacă sunteţi bolnav, staţi acasă, nu vă duceţi la serviciu sau la şcoală şi limitaţi contactul cu alte persoane

În plus faţă de măsurile de igienă descrise mai sus, atunci când o persoană este sănătoasă trebuie să menţină o distanţă de cel puţin un metru faţă de orice persoană cu simptome de gripă. Bolnavii adulţi îi pot infecta pe cei din jur pe o perioadă de aproximativ cinci zile de la debutul simptomelor, iar copiii sunt infecţioşi aproximativ şapte zile de la debutul simptomelor de gripă. Cu toate acestea, este prudent să se ia în considerare că o persoană este infecţioasă pe toată perioada în care are simptome de gripă.

Utilizarea măştii de către persoanele bolnave, pentru a-i proteja pe contacţii direcţi

Utilizarea măştii de o persoană bolnavă, cu simptome de gripă, ajută prin reţinerea secreţiilor respiratorii în cazul în care persoana tuşeşte sau strănută şi reduce riscul de infectare în rândul persoanelor cu care bolnavul este într-un contact apropiat.

Situaţiile în care acest lucru poate fi util include:
a. atunci când călătoresc la domiciliu sau la spital;

b. atunci când, în mod inevitabil, au un contact apropiat cu persoane sănătoase.

Cum se utilizează, securizează şi îndepărtează corespunzător masca de faţă

Masca trebuie aplicată cu grijă peste gură şi nas şi apoi ajustată şi fixată:

a. Fixaţi masca cu şnurul sau banda elastică, la mijlocul capului şi al cefei.

b. Presaţi pe forma nasului banda flexibilă transversală.

c. Aranjaţi masca confortabil pe faţă şi sub bărbie.

Evitaţi să atingeţi masca cu mâinile. După orice atingere a măştii aflate pe faţă, precum şi după ce se scoate masca de pe faţă, mâinile trebuie să fie curăţate prin spălare cu apă şi săpun sau cu un dezinfectant de mâini pe bază de alcool.
Schimbaţi masca atunci când devine umedă. După o utilizare prelungită, masca de faţă poate deveni umedă. Când constataţi acest lucru, trebuie să înlocuiţi masca umedă cu o mască nouă sau cu una curată şi  uscată.

Pentru a scoate, securiza şi elimina în mod corespunzător o mască:

a. Dezleagă sau rupe legăturile ori elasticul din partea de jos, apoi pe cel de sus.

b. Ţine de legătura de sus şi îndepărtează masca de pe faţă.

c. Nu atinge masca cu mâna.

d. Securizează şi elimină masca în mod corespunzător. Măştile de unică folosinţă  trebuiesc aruncate după o singură utilizare. Odată scoase de pe faţă măştile trebuie introduse într-o pungă de plastic, care trebuie să fie apoi securizată printr-o închidere corespunzătoare. Punga securizată poate fi pusă în gunoiul menajer.

După îndepărtarea măştii de pe faţă, mâinile trebuie să fie curăţate prin spălare cu apă şi săpun sau cu un dezinfectant pentru mâini, pe bază de alcool.

Evaluarea continutului de sare din alimente in Romania

Un ingredient larg folosit de catre om, sarea, are tendinta de a deveni in ultimele decenii un important factor de risc pentru sanatate.

Excesul de sare este un factor favorizant pentru hipertensiunea arteriala. Numeroase studii clinice randomizate au examinat efectul reducerii sarii din alimentatie asupra scaderii tensiunii arteriale la persoane non-hipertensive sau hipertensive.

Sinteza nationala «  Evaluarea continutului de sare din alimente si a ingestiei de sare in Romania, in vederea reformulatii produselor si corectarii obiceiurilor alimentare »a avut drept tinte in anul 2011 sa evalueze continutul de sare din cateva categorii de produse omise in masuratorile anterioare oferind celor interesati o baza clara de pornire in demersurile de reformulare.

Determinarea nivelului de sare in preparate de fast food, sosuri si mancare gatita tip catering si in gospodariile individuale, in anul 2011

Deoarece in evaluarea jurnalelor alimentare analizate in anul 2010 s-a putut constata ca romanii mananca indeosebi produse alimentare pregatite in gospodarie, s-a impus ca strict necesara evaluarea sarii ingerate din astfel de feluri de mancare. De asemenea se apeleaza din ce in ce mai mult la feluri de mancare furnizate de firme de catering sau de restaurante, mai ales in comunitatile urbane. De aceea analiza noastra le-a vizat si pe acestea. Nu in cele din urma, ne-am propus ca in sinteza de fata sa urmarim si asa-zisele produse de fast-food, aflate la indemana atat in comunitatile urbane, cat si in cele rurale.

Probe de produse de fast food

Din analiza probelor, s-a putut trage concluzia ca nivelul de clorura de sodiu a fost extrem de variat, element explicabil prin faptul ca cei care produc si comercializeaza pizza, shaorma sau burgeri se orienteaza dupa preferintele clientilor si nu au a respecta un anume standard. Media de 1.36 g/100g de produs este mai mare decat cea regasita in mancarea gatita in cadrul firmelor de catering sau acasa, ceea ce subliniaza contributia substantiala pe care mancarea de fast food o are in ceea ce priveste ingestia de sare.

Probe de sosuri.

Au fost luate in consideratie probe de ketchup, maioneza si o a treia grupa, denumita generic” alte sosuri”, in care au fost incluse produse comercializate sub denumirea de “sos”, indiferent de ingredientele continute. Nivelurile de clorura de sodiu au fost din nou foarte variate. Astfel, intervalul de variatie a fost pentru maioneza de min 0.7 : max 1.62 g/100g de sos, pentru ketchup : 0.85 :2.44 g/100 g de sos, pentru alte sosuri : 0.3 :3.1g/100 g sos. Este de remarcat ca multe din aceste sosuri sunt utilizate si in produsele de fast food, ceea ce face ca in respectivele produse nivelul de sare sa varieze foarte mult.

Probe de mancare din unitati de alimentatie publica

Au fost analizate probe de supa/ciorba, fel principal si salate din diferite unitati de alimentatie publica: restaurante, bufeturi, unitati de catering. Unitatile de unde s-au recoltat probele nu au fost informate anterior in legatura cu ingredientul ce va constitui elementul de evaluare, pentru a nu se intorduce factori de distorsiune a rezultatelor finale. Valoarea medie a sarii in felurile de mancare din unitatile de alimentatie publica a fost de 1.27 g/100 g.

Probe de mancare preparate si consumate la domiciliu

Similar probelor de mancare din unitatile de alimentatie publica, au fost analizate probe de supa/ciorba, fel principal si salate. Probele au fost recoltate aleator. Nu s-a luat in considerare la acest moment al studiului sarea adaugata in timpul mesei, determinarile efectuandu-se”din cratita” si nu “din farfurie”. Valoarea medie a sarii a fost de 1.25 g /100g.

sare in alimente 2011

Sare in alimente Romania 2011, valori medii (grame/ 100g produs)

Concluzii privind continutul de sare din alimente in Romania 2011

  1. Concentratiile de sare din produsele analizate variaza foarte mult, in functie de originea probei si de producator.

  2. Produsele de fast food sunt semnificativ mai sarate decat alimentele preparate la domiciliu sau in unitatile de alimentatie publica.

  3. Produsele alimentare preparate acasa sau in unitati de alimentatie publica au un continut moderat de sare, valori mai mari constatandu-se la produse specifice(muraturi), unde procesul de obtinere implica folosirea unei cantitati mai mari de sare.

  4. In ceea ce priveste obiectivul de reformulare a alimentelor, s-a putut constata ca element interesant faptul ca exista, in cazul tuturor produselor, diferente extrem de mari in functie de marca. In unele cazuri probabil ca producatorii au facut deja eforturi de reformulare, pe cand in altele, nu. 

    Dr. Corina-Aurelia Zugravu
    CNMRMC, INSP Bucuresti

    Studiu – “ Evaluarea continutului de sare din alimente in vederea reformulatii produselor si corectarii obiceiurilor alimentare  “ 2011