foto www.abc.net.au

China se confruntă în aceste zile cu o epidemie de virus chikungunya, care a determinat autoritățile să adopte măsuri preventive stricte pentru a limita răspândirea bolii. Potrivit RAI News, citată de Rador Radio România, joi au fost raportate aproximativ 7.000 de cazuri, cele mai multe concentrate în centrul industrial Foshan, în apropiere de Hong Kong.

Măsuri dure împotriva răspândirii virusului

Pentru a combate proliferarea țânțarilor purtători, autoritățile au intensificat acțiunile de igienizare și dezinsecție. Muncitorii pulverizează masiv dezinfectant în zone rezidențiale, pe șantiere de construcții și în locuri unde există ape stagnante — mediu ideal pentru reproducerea insectelor. Chiar și intrările în clădiri de birouri sunt tratate preventiv, amintind de strategiile ferme folosite de China în timpul pandemiei de COVID-19.

Pe lângă acțiunile de dezinfectare, au fost implementate măsuri coercitive: persoanele care nu elimină apa acumulată în recipiente, ghivece de flori sau sticle aflate în aer liber riscă amenzi de până la 10.000 de yuani și chiar întreruperea curentului electric.

O inovație notabilă este utilizarea dronelor pentru identificarea locurilor de reproducere a țânțarilor, tehnologie ce permite o intervenție rapidă în zone greu accesibile.

Cine este cel mai expus riscului

Virusul chikungunya este transmis prin înțepătura țânțarilor și provoacă simptome similare febrei dengue: febră ridicată și dureri articulare severe. Grupurile cele mai vulnerabile includ tinerii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente.

Potrivit autorităților, rata de creștere a cazurilor pare să scadă ușor, însă riscul rămâne ridicat din cauza condițiilor climatice actuale: ploile abundente și temperaturile mari din această vară creează un mediu propice răspândirii virusului.

Impact internațional

Statele Unite au emis un avertisment de călătorie, recomandând cetățenilor să evite provincia chineză Guangdong, dar și alte regiuni afectate, precum Bolivia și anumite națiuni insulare din Oceanul Indian. Brazilia se confruntă, de asemenea, cu un număr ridicat de cazuri.

Această epidemie evidențiază vulnerabilitatea zonelor tropicale și subtropicale în fața bolilor transmise de țânțari, mai ales în contextul schimbărilor climatice care amplifică riscurile.

Epidemia de chikungunya din China reprezintă o nouă provocare sanitară la nivel global, demonstrând cât de rapid se poate răspândi un virus în condiții favorabile. Măsurile stricte implementate de autorități, inclusiv sancțiunile severe și utilizarea tehnologiilor moderne, ar putea deveni un model pentru alte țări care se confruntă cu amenințări similare.

Astmul sever a devenit mult mai uşor de controlat în ultimii ani datorită tratamentelor biologice moderne, dar cercetătorii de la prestigiosul Institut Karolinska au făcut o descoperire surprinzătoare: aceste terapii ameliorează simptomele, însă nu elimină complet celulele imune care provoacă inflamaţia căilor respiratorii.

În unele cazuri, aceste celule imune nu doar că persistă, ci chiar se înmulţesc în timpul tratamentului, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficienţa pe termen lung a acestor medicamente. Rezultatele vin în urma unui studiu publicat în jurnalul științific Allergy și ar putea rescrie modul în care este gestionat astmul bronşic sever.

Potrivit News.ro, medicamentele biologice au transformat viaţa pacienţilor cu astm sever, ajutându-i să respire mai uşor şi să ducă o viaţă mai activă. Cu toate acestea, cercetătorii de la Karolinska au analizat mostre de sânge de la 40 de pacienţi înainte şi în timpul tratamentului și au constatat că anumite tipuri de celule inflamatorii, implicate direct în cronicizarea bolii, nu dispar, ci cresc.

„Aceste medicamente ajută majoritatea pacienţilor să-şi controleze simptomele, dar nu tratează cauza de fond. Modul în care acestea influenţează sistemul imunitar a fost, până acum, puţin înţeles”, a declarat Valentyna Yasinska, consultant în pneumologie la Spitalul Universitar Karolinska şi doctorandă în cadrul Departamentului de Medicină din Huddinge.

Studiul BIOCROSS a folosit metode avansate precum citometria de flux şi secvenţierea la nivel de celulă unică, iar concluziile sunt clare: tratamentul biologic reduce simptomele, dar nu elimină mecanismele inflamatorii.

„Este posibil ca tratamentul biologic să nu abordeze sursa reală a inflamației, de aceea simptomele revin adesea după întreruperea terapiei. E nevoie de tratamente continue pentru a menţine boala sub control”, avertizează prof. Jenny Mjösberg, specialist în imunologia țesuturilor.

Datele s-au bazat pe pacienți tratați cu molecule relativ noi, precum mepolizumab și dupilumab, disponibile de mai puțin de un deceniu. Următoarea fază a cercetării va analiza probe pulmonare şi cazuri cu tratament de lungă durată, pentru o imagine completă a efectelor imunosupresoare.

„Am fost surprinși să vedem că inflamația sistemică, măsurată prin celulele imune din sânge, a crescut în unele cazuri. Înţelegerea pe termen lung a acestor efecte este crucială pentru îmbunătățirea tratamentului”, a adăugat și Lorenz Wirth, coautor al studiului.

🔬 Link către studiul original în jurnalul Allergy:
👉 https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/all.16024

România, fruntașă la mortalitatea din cauza cancerului de col uterin – un semnal de alarmă pentru toți

În România, la fiecare 5 ore, o femeie diagnosticată cu cancer de col uterin își pierde viața. Este o realitate dură și tragică, care ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității din cauza acestei boli. Potrivit Rotary Club București Nord, aproape 2.000 de femei mor anual din cauza unei afecțiuni care, cu mijloacele actuale de prevenție, poate fi combătută eficient.

HPV – virusul tăcut, dar periculos

Virusul Papiloma Uman (HPV) este cauza principală a cancerului de col uterin. Aproape 99% dintre cazuri sunt asociate cu tulpini ale acestui virus. Transmis prin contact sexual, uneori chiar și protejat, HPV nu prezintă de cele mai multe ori simptome. De aceea, este vital să vorbim deschis despre prevenție, educație medicală și importanța vaccinării anti-HPV.

Conform unui studiu citat de The Lancet Global Health, 1 din 3 bărbați peste 15 ani este infectat cu HPV genital. Din păcate, rata de vaccinare rămâne extrem de scăzută în rândul băieților, deși aceștia pot deveni purtători sau pot dezvolta cancere genitale și orofaringiene.

Vaccinul anti-HPV: Gratuit și salvator

În România, vaccinarea anti-HPV este gratuită pentru fetele și băieții cu vârsta între 11 și 26 de ani și este 50% compensată pentru femeile între 27 și 45 de ani. Vaccinul oferă protecție împotriva celor mai periculoase 9 tulpini ale virusului.

În ciuda acestor facilități, acoperirea vaccinală rămâne redusă: doar 12.000 de băieți au primit măcar o doză până în 2023. Iar fără o imunizare în masă, virusul continuă să facă victime, în special în rândul femeilor între 18 și 45 de ani – categoria cu cel mai mare risc de a dezvolta leziuni maligne.

Educație, screening și tratament – pilonii prevenției

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit un obiectiv ambițios: eradicarea cancerului de col uterin până în 2030. Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt necesare trei măsuri-cheie:

• Vaccinarea a 90% dintre fetele până în 15 ani;

• Screening pentru 70% dintre femeile eligibile, cu teste de înaltă sensibilitate (Papanicolau);

• Tratament pentru 90% dintre cazurile depistate precoce.

În România, lipsa programelor de screening, reticența față de vaccinare și accesul limitat la servicii medicale duc la diagnosticarea cancerului în stadii avansate, cu șanse reduse de supraviețuire.

Un apel la responsabilitate

„Vaccinarea anti-HPV este o formă de prevenție simplă, sigură și extrem de eficientă, care poate salva vieți”, declară dr. Iman Mologani, membru Rotary Club București Nord. Organizația derulează campanii de informare în școli, licee și universități, încurajând adolescenții, părinții și cadrele medicale să conștientizeze riscurile și soluțiile.

Infecția cu HPV nu afectează doar femeile. Și bărbații pot fi purtători sau pot dezvolta cancere cauzate de acest virus. De aceea, vaccinarea băieților este la fel de importantă ca a fetelor, reducând atât transmiterea comunitară, cât și incidența bolii în rândul adulților.

România poate schimba statisticile. Cu un efort susținut în educație, vaccinare și acces la screening, putem preveni cancerul de col uterin și salva mii de vieți anual. Este nevoie de responsabilitate individuală și colectivă, de acțiune, nu doar de compasiune. HPV este o amenințare tăcută, dar avem arma împotriva lui: vaccinul. Folosește-l. Informează-te. Protejează-te. Spune DA prevenției!

foto clujust.ro

Câte spitale avem în România în 2025? Situația sistemului public și privat

În 2025, rețeaua spitalicească din România numără 558 de spitale cu internare continuă, dintre care 373 sunt publice, iar 185 sunt private, potrivit datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Deși numărul total pare consistent, realitatea ascunde un contrast semnificativ între stagnarea sistemului public și dezvoltarea accelerată a celui privat.

📉 Spitalele publice: zero unități noi în ultimii cinci ani

Numărul spitalelor publice a rămas neschimbat față de acum cinci ani. În 2019 existau 377 de unități de stat, iar în 2025 vorbim despre 373 – o scădere ușoară, fără o explicație clară privind închiderea sau reclasificarea acestor spitale.

Această stagnare reflectă dificultățile cronice ale sistemului sanitar românesc: birocrație excesivă, lipsă de finanțare coerentă și blocaje administrative care împiedică dezvoltarea infrastructurii medicale publice. Deși există planuri pentru construirea de spitale regionale și modernizarea unităților existente, multe proiecte sunt întârziate sau blocate în faze preliminare.

🏥 Spitalele private: +30 în cinci ani

Spre deosebire de sistemul public, sectorul privat de sănătate a înregistrat o creștere constantă și vizibilă. În perioada 2019–2024, numărul spitalelor private cu internare continuă a crescut de la 155 la 185 – adică 30 de unități noi.

Această extindere a avut loc în special în marile orașe, acolo unde cererea pentru servicii medicale rapide, personalizate și confortabile este tot mai mare. Investițiile private au vizat în special spitale multidisciplinare, centre oncologice, de chirurgie sau de reproducere asistată.

🔍 De ce este important acest dezechilibru?

✔ Sistemul public rămâne principalul furnizor de îngrijire medicală pentru majoritatea populației, mai ales în zonele rurale și în regiunile slab dezvoltate. Lipsa extinderii sau modernizării acestuia accentuează inegalitățile în accesul la servicii de sănătate.

✔ Sistemul privat, în ciuda avansului, nu poate compensa lipsurile din sistemul public, mai ales pentru urgențe sau afecțiuni complexe ce necesită intervenții în regim de gardă sau acoperire națională.

📊 Ce înseamnă „spital” în acest context?

Datele citate de INS și analizate de Ziarul Financiar includ doar spitalele cu internare continuă, adică unități unde pacienții pot rămâne internați mai multe zile. Sunt excluse centrele medicale care oferă doar servicii ambulatorii sau internare de zi.

🧭

România are în 2025 558 de spitale cu internare continuă, dar adevărata provocare nu este numărul, ci distribuția echitabilă, calitatea serviciilor și adaptarea infrastructurii la nevoile actuale ale populației.

🔧 Fără investiții sistematice și reforme reale în sistemul public, riscul este ca accesul la sănătate de calitate să devină tot mai dependent de posibilitățile financiare ale pacientului și mai puțin de principiile echității sociale.

📌 România are nevoie nu doar de mai multe spitale, ci de spitale mai bine dotate, digitalizate și echilibrat distribuite între stat și privat.

Datele prezentate sunt preluate din raportul INS și analiza publicată de ZF pe 15 iulie 2025.

Milioane de oameni stau ore în șir pe scaun. Iată cât sport e necesar pentru a preveni bolile grave

În era digitală, milioane de angajați din întreaga lume petrec 8-10 ore pe zi stând la birou, în fața unui ecran. Deși aparent inofensiv, acest comportament sedentar este asociat cu riscuri crescute de afecțiuni cardiovasculare, diabet, obezitate și chiar cancer. Vestea bună? Doar 30-40 de minute de mișcare moderată zilnică pot anula complet efectele nocive ale unei zile petrecute pe scaun, potrivit unui amplu studiu publicat în British Journal of Sports Medicine.

Ce arată cel mai mare studiu despre statul pe scaun

Cercetarea, realizată pe un eșantion de peste 44.000 de persoane din patru țări, a arătat că persoanele active fizic care fac cel puțin 30-40 de minute de exerciții moderate pe zi nu prezintă un risc crescut de deces, chiar dacă petrec mult timp așezate.

Activitățile recomandate includ:

• Mersul în pas alert

• Ciclismul

• Grădinăritul

• Antrenamentele de forță ușoară

Dacă în timpul acestor activități poți vorbi, dar cu un efort vizibil, înseamnă că intensitatea este optimă.

Ce efecte are statul excesiv pe scaun asupra corpului

Medicii avertizează că statul prelungit afectează multiple sisteme ale corpului:

• Mușchii trunchiului și ai abdomenului slăbesc, ceea ce determină dureri lombare cronice și postură deficitară.

• Sistemul cardiovascular își reduce capacitatea de pompare, ceea ce favorizează apariția bolilor de inimă.

• Metabolismul încetinește, iar nivelul de zahăr și grăsime în sânge crește.

• Riscul de sindrom metabolic, hipertensiune, depresie și declin cognitiv se accentuează.

Cum anulează exercițiile efectele negative

Exercițiile fizice stimulează:

• Circulația sângelui și activitatea inimii

• Funcțiile cognitive prin creșterea fluxului sangvin cerebral

• Metabolismul, chiar și după antrenament (efectul EPOC)

• Sensibilitatea la insulină, reducând riscul de diabet

Mișcarea regulată este un remediu simplu, natural și eficient pentru combaterea sedentarismului.

N-ai timp de sală? Mișcarea se poate integra ușor în rutina zilnică

Nu ai nevoie de echipament sofisticat. Iată câteva sugestii pentru a atinge pragul zilnic recomandat de mișcare:

• Ridică-te și întinde-te la fiecare oră

• Mergi pe jos la întâlniri sau în pauze

• Urcă scările în loc să iei liftul

• Plimbă-te 10 minute dimineața și 10 minute seara

• Fă 5 minute de mișcare la fiecare oră – vei acumula 30-40 de minute în total

Un studiu din 2023 a arătat că doar 22 de minute de mișcare pe zi reduc semnificativ riscul de deces asociat cu sedentarismul.

Statul pe scaun este noul „fumat” al secolului XXI, însă soluția este la îndemâna oricui. Nu ai nevoie de un abonament la sală sau de echipamente speciale – ai nevoie de voință și consistență. Doar 30 de minute de activitate fizică pe zi pot face diferența între un corp slăbit și unul sănătos, între o viață plină de limitări și una activă, energică.

Mișcă-te azi ca să trăiești sănătos mâine.