Subiecte: Curiozitati

Metoda Wim Hof: Beneficii pentru Sănătate și Cum Te Poate Ajuta

Metoda Wim HofMetoda Wim Hof, cunoscută și sub numele de „Metoda Omului de Gheață”, a câștigat popularitate datorită beneficiilor sale impresionante asupra sănătății fizice și mentale. Aceasta combină respirația controlată, expunerea la frig și tehnicile de concentrare pentru a îmbunătăți rezistența organismului și starea generală de bine.

Ce este Metoda Wim Hof?

Această metodă a fost dezvoltată de olandezul Wim Hof, un atlet extrem care a stabilit multiple recorduri mondiale pentru rezistența la temperaturi scăzute. Printr-o combinație de respirație profundă, meditație și expunere graduală la frig, el a demonstrat că poate influența sistemul nervos autonom și răspunsul imunitar al organismului.

Beneficiile Metodei Wim Hof asupra sănătății

  1. Îmbunătățește sistemul imunitar
    Studiile arată că metoda poate crește producția de celule albe din sânge, ajutând organismul să lupte mai eficient împotriva infecțiilor.

  2. Reduce stresul și anxietatea
    Practicile de respirație controlată activează sistemul nervos parasimpatic, reducând nivelul de cortizol (hormonul stresului) și inducând o stare de relaxare profundă.

  3. Crește nivelul de energie
    Oxigenarea intensă a organismului prin tehnicile de respirație îmbunătățește circulația și crește nivelul de energie.

  4. Sprijină recuperarea musculară și reduce inflamația
    Expunerea la frig ajută la reducerea inflamațiilor și accelerează recuperarea după antrenamente intense sau accidentări.

  5. Îmbunătățește concentrarea și claritatea mentală
    Tehnicile de meditație și control al respirației ajută la creșterea concentrării și la îmbunătățirea stării generale de bine.

Cum să practici Metoda Wim Hof

  1. Respirația Wim Hof

    • Așază-te confortabil și inspiră profund de 30-40 de ori, umplând complet plămânii.

    • Expiră fără efort și menține o pauză fără aer timp de 30-60 de secunde.

    • Inspiră adânc și ține aerul timp de 10-15 secunde, apoi expiră și reia ciclul.

  2. Expunerea la frig

    • Începe cu dușuri reci de 15-30 de secunde și crește treptat durata.

    • Practică băi cu gheață pentru efecte mai intense asupra circulației și imunității.

  3. Concentrare și meditație

    • Folosește tehnici de mindfulness și vizualizare pentru a-ți controla răspunsul organismului la frig.

Metoda Wim Hof este o tehnică puternică pentru îmbunătățirea sănătății fizice și mentale. Practicată corect și constant, poate aduce beneficii semnificative pentru imunitate, reducerea stresului și creșterea nivelului de energie. Dacă ești interesat să o încerci, începe treptat și ascultă-ți corpul pentru a evita suprasolicitarea.

Spitalul de Stomatologie de Stat din București – date de contact si alte informatii utile

​Spitalul de Stomatologie de Stat din București​Spitalul de Stomatologie de Stat din București, inaugurat recent, reprezintă o investiție semnificativă în infrastructura medicală a Capitalei. Situat pe Șoseaua Olteniței nr. 9, sector 4, această unitate modernă oferă servicii stomatologice de înaltă calitate pentru pacienți de toate vârstele.​

Deși spitalul nu dispune încă de un site web propriu, informațiile referitoare la programări, date de contact și personal medical sunt disponibile pe site-ul Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB), care administrează această unitate.​

Date de contact pentru programări:

  • Telefon: 021.794.63.54 (disponibil între orele 8:00 și 19:00)​

  • Adresă: Șoseaua Olteniței nr. 9, sector 4, București​

Pentru a ajunge la Ambulatoriul Stomatologic al SUUB, situat pe Șoseaua Olteniței nr. 9, puteți utiliza următoarele mijloace de transport în comun:​

  • Metrou: Stația Constantin Brâncoveanu, magistrala M2​

  • STB: Stația Opriș Ilie; autobuzele 116, 141, 232, 610 și tramvaiul 1​

36 de medici stomatologi și peste 60 de cabinete

Spitalul de stomatologie din București dispune de un colectiv format din 36 de medici stomatologi, care oferă consultații și tratamente într-un program ce variază în funcție de specialist, în intervalul 08:00 – 19:00.

Cu peste 60 de cabinete dentare, unitatea medicală reprezintă o investiție semnificativă, finanțată atât din bugetul local al Primăriei Sector 4, cât și prin fonduri alocate de Compania Națională de Investiții.

Pentru informații suplimentare și actualizări, vă recomandăm să accesați secțiunea dedicată Ambulatoriului Stomatologic pe site-ul SUUB.

Cât Somn Avem Nevoie Cu Adevărat? Legătura Dintre Odihnă, Memorie și Sănătatea Creierului

5 Sfaturi pentru un Somn OdihnitorSomnul insuficient nu înseamnă doar o stare de oboseală persistentă. Cercetătorii au descoperit că, în special la adulții în vârstă, un somn neregulat poate afecta funcția creierului, crescând riscul de probleme cognitive și boli neurologice precum Alzheimer. Dar cât de mult somn este cu adevărat necesar pentru a menține sănătatea optimă?

Nevoia de somn variază de-a lungul vieții

Deși recomandarea generală pentru adulți este între 7 și 9 ore de somn pe noapte, această necesitate variază în funcție de vârstă și stil de viață. Bebelușii și copiii au nevoie de mai mult somn, deoarece organismul lor este în plină dezvoltare, în timp ce persoanele peste 65 de ani pot funcționa bine și cu mai puțin de 7 ore pe noapte.

Conform specialiștilor, cel mai important aspect nu este numărul de ore dormite, ci calitatea somnului. Dacă ne trezim obosiți chiar și după un somn îndelungat, este posibil să avem o problemă de sănătate care interferează cu odihna.

Ce se întâmplă în creier în timpul somnului?

Somnul joacă un rol esențial în eliminarea toxinelor acumulate în creier pe parcursul zilei. În timpul nopții, sistemul glimfatic, responsabil pentru eliminarea deșeurilor cerebrale, funcționează la capacitate maximă. Dacă somnul este insuficient sau fragmentat, aceste toxine nu sunt eliminate eficient, ceea ce poate duce la acumularea unor proteine asociate cu boli neurodegenerative, precum Alzheimer și Parkinson.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong a analizat impactul somnului asupra memoriei la adulții în vârstă. Utilizând scanări RMN funcționale, specialiștii au constatat că un somn de slabă calitate afectează rețelele neuronale, având consecințe asupra capacității de învățare și memoriei pe termen lung.

Femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații?

Deși cercetările nu arată diferențe semnificative între necesarul de somn al bărbaților și femeilor, există unele particularități. Studiile arată că femeile tind să doarmă puțin mai mult decât bărbații, dar au și un somn mai fragmentat, în special în timpul sarcinii și menopauzei. De asemenea, modificările hormonale din timpul ciclului menstrual pot influența calitatea odihnei, determinând o nevoie crescută de somn în anumite perioade ale lunii.

Când ar trebui să ne îngrijoreze lipsa de somn?

Dacă experimentăm constant oboseală, dificultăți de concentrare, iritabilitate sau probleme de memorie, ar trebui să analizăm calitatea somnului nostru. Lipsa somnului pe termen lung poate duce la:

  • Creșterea riscului de depresie
  • Probleme cardiovasculare
  • Slăbirea sistemului imunitar
  • Dezvoltarea bolii Alzheimer

Dacă dormim numărul recomandat de ore, dar tot ne trezim obosiți, este indicat să consultăm un medic pentru a verifica eventuale afecțiuni subiacente, cum ar fi apneea de somn sau tulburările de anxietate.

Somnul nu este doar o perioadă de odihnă, ci un proces activ esențial pentru sănătatea creierului și a întregului organism. Mai important decât durata somnului este calitatea acestuia. Dacă ne trezim frecvent obosiți, corpul nostru ne transmite un semnal de alarmă. Ascultarea acestor semnale și menținerea unui program de somn regulat pot contribui la prevenirea unor probleme grave de sănătate și la o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Ratele mortalității prin cancer de sân au stagnat la femeile sub 40 și peste 74 de ani – Cauze și implicații

cancer de sânRatele mortalității prin cancer de sân nu mai scad la femeile sub 40 și peste 74 de ani – Un semnal de alarmă pentru sistemul medical

Un nou studiu publicat de Oxford University Press în Journal of Breast Imaging arată o tendință îngrijorătoare: ratele mortalității prin cancer de sân nu mai scad în cazul femeilor de peste 74 de ani și al celor sub 40 de ani. Acest fenomen este atribuit creșterii cazurilor de cancer de sân diagnosticate în stadii avansate, o problemă posibil legată de orientările actuale privind screeningul.

🔹 Mortalitatea prin cancer de sân: o tendință schimbată după decenii de progres

Cancerul de sân este a doua cauză principală de deces cauzat de cancer în rândul femeilor, iar progresele în screening și tratament au dus la o scădere constantă a mortalității începând din 1990.

Totuși, analiza Centrului Național pentru Statistici de Sănătate din SUA arată că, în timp ce între 1990 și 2022 mortalitatea prin cancer de sân a scăzut cu 43,5%, această scădere s-a încetinit în ultimii ani. Din 2010 până în 2022, rata a scăzut cu doar 1,23% pe an, cea mai mică rată de scădere din ultimele decenii.

Mai mult, studiul evidențiază o stagnare clară a scăderii mortalității în două grupe de vârstă critice:

✅ Femeile sub 40 de ani – Mortalitatea a scăzut cu 2,79% pe an între 1990 și 2010, dar nu s-a mai redus deloc după acest an.
✅ Femeile de peste 74 de ani – Mortalitatea a scăzut cu 1,26% pe an între 1993 și 2013, dar a stagnat după această perioadă.

🔹 Disparități de vârstă și etnie în tendințele mortalității

Pe lângă diferențele de vârstă, studiul arată că ratele mortalității au încetat să mai scadă și în cazul unor grupuri etnice:

📌 Femeile asiatice – Scăderea s-a oprit în 2009.
📌 Femeile hispanice – Mortalitatea a stagnat în 2008.
📌 Femeile amerindiene – Scăderea s-a oprit încă din 2005.

În schimb, femeile afro-americane au continuat să înregistreze o scădere a mortalității în toate grupele de vârstă.

🔹 Cauzele stagnării mortalității prin cancer de sân

🔎 Screening insuficient pentru grupele de risc – Recomandările actuale nu încurajează screeningul mamografic la femeile sub 40 de ani, cu excepția celor cu risc ridicat. De asemenea, multe ghiduri descurajează screeningul pentru femeile de peste 74 de ani, considerând că beneficiile sunt mai reduse.

🔎 Creșterea cazurilor de cancer de sân în stadiu avansat – Studiul sugerează că tot mai multe femei din aceste două grupe de vârstă sunt diagnosticate direct cu cancer metastatic (stadiul IV), ceea ce reduce semnificativ șansele de supraviețuire.

📉 Cancerul de sân metastatic are o rată de supraviețuire de doar 31% la 5 ani, ceea ce explică de ce mortalitatea nu mai scade în aceste grupe de vârstă.

🔹 Ce măsuri sunt necesare?

📢 Experții avertizează că trebuie regândite strategiile de screening și tratament, mai ales pentru femeile sub 40 și peste 74 de ani.

🔬 Debra Monticciolo, coautoare a studiului, subliniază că orientările actuale de screening ar putea contribui la această stagnare a mortalității, punând în pericol viețile femeilor din categoriile afectate.

👩‍⚕️ Comunitatea medicală ar trebui să analizeze opțiuni personalizate de screening și tratament, mai ales pentru femeile tinere și pentru cele din grupurile etnice vulnerabile.

🔹

Studiul arată că, în timp ce progresul în reducerea mortalității prin cancer de sân a fost impresionant în ultimele decenii, acum ne confruntăm cu o stagnare îngrijorătoare în rândul femeilor sub 40 și peste 74 de ani.

📢 Creșterea numărului de cazuri diagnosticate în stadii avansate ridică întrebări critice despre eficiența actualelor strategii de screening și tratament.

Igiena Orală în România: De ce 13% dintre Adulți Nu Folosesc Periuță de Dinți?

Periuță de DințiStudiu Alarmant: Igiena Orală a Românilor și Vizitele Rare la Stomatolog

Un studiu recent realizat de Philips România a scos la iveală realități îngrijorătoare privind sănătatea orală a românilor. Datele arată că 13% dintre adulții români nu folosesc nicio periuță de dinți, 67% utilizează periuțe manuale, iar doar 20% preferă periuțele electrice. Deși România are cel mai mare număr de absolvenți de stomatologie per capita din Uniunea Europeană, conform Eurostat, frecvența vizitelor la stomatolog este cea mai scăzută din blocul comunitar, cu o medie de doar 0,3 vizite pe an per locuitor.

Factori care Influențează Igiena Orală a Românilor

Specialiștii identifică mai mulți factori care contribuie la aceste statistici alarmante:

  • Accesul redus la servicii stomatologice – În mediul rural, cabinetele stomatologice sunt rare, iar tratamentele sunt adesea inaccesibile financiar.
  • Condițiile socio-economice – Costurile ridicate ale îngrijirii dentare îi determină pe mulți români să amâne vizitele la dentist.
  • Obiceiurile individuale – Lipsa educației despre importanța igienei orale determină o frecvență redusă a periajului dentar și a utilizării produselor auxiliare, precum ața dentară și apa de gură.

Problemele Dentare Comune la Români

Studiul evidențiază că cele mai frecvente afecțiuni dentare raportate de participanți sunt:

  • Cariile dentare – 46%
  • Acumularea tartrului – 42%
  • Probleme gingivale – 23%

În ciuda acestor probleme, mulți români evită vizitele la medicul stomatolog și ignoră semnele incipiente ale afecțiunilor dentare.

Periuțele Electrice și Impactul Asupra Sănătății Dentare

Datele arată că utilizatorii de periuțe electrice raportează mai puține probleme dentare și o îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește reducerea tartrului și aspectul estetic al dinților. De asemenea, 75% dintre aceștia vizitează dentistul cel puțin o dată pe an, comparativ cu doar 59% dintre utilizatorii de periuțe manuale.

Alte obiceiuri pozitive asociate cu utilizatorii de periuțe electrice includ:

  • 95% dintre aceștia își periază dinții zilnic, comparativ cu media națională de 89%.
  • 65% folosesc apă de gură zilnic, față de procentele mai mici din rândul utilizatorilor de periuțe manuale.
  • 48% folosesc ață dentară frecvent, comparativ cu doar 29% din populația generală.

Educația și Prevenția: Soluția pentru o Sănătate Orală Mai Bună

O problemă gravă evidențiată de Organizația Mondială a Sănătății este faptul că 41% dintre românii de peste 5 ani au carii netratate. De asemenea, consumul de pastă de dinți în România este printre cele mai scăzute din Europa, ceea ce subliniază necesitatea unor campanii de conștientizare și educație privind igiena orală.

Dr. Andrei Constantinovici, medic primar protetică dentară, subliniază: „Sănătatea orală nu înseamnă doar un zâmbet frumos, ci și prevenirea unor probleme serioase de sănătate. Periajul corect poate îmbunătăți semnificativ igiena orală, reducând acumularea plăcii bacteriene și riscul afecțiunilor gingivale. Educația și prevenția sunt esențiale pentru ca românii să conștientizeze importanța unei îngrijiri orale eficiente.”

Igiena orală a românilor rămâne un subiect de îngrijorare, iar lipsa educației și accesului la servicii stomatologice adecvate contribuie la situația actuală. Studiul demonstrează că utilizarea unor metode mai eficiente de igienă, cum ar fi periuțele electrice, poate îmbunătăți semnificativ sănătatea dentară. În plus, vizitele regulate la dentist și educația despre prevenția orală ar putea contribui la schimbarea acestui tablou sumbru al sănătății orale în România.