Lista de medicamente compensate şi gratuite actualizata cu 23 medicamente noi pentru 29 de indicaţii terapeutice

Leave a reply

Ministerul Sanatatii a anuntat ca procesul de actualizare a listei de medicamente compensate şi gratuite a continuat, prin  introducerea a încă 23 medicamente noi pentru 29 de indicaţii terapeutice.

 

  • La propunerea Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobatHotărârea de Guvernpentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în programelor naţionale de sănătate.

“După 7 ani, în 2014, am reuşit să actualizăm de două ori lista de medicamente compensate şi gratuite pentru ca pacienţii români să beneficieze de tratament inovativ care să determine o îmbunătăţire a calităţii vieţii lor, o refacere mai rapidă şi, implicit, o reintegrare mai uşoară în familie sau la locul de muncă”, a declarat ministrul Sănătăţii,Nicolae BĂNICIOIU.

“Până în prezent am introdus 40 de molecule şi combinaţii de substanţe active noi, iar procesul de actualizare continuă. Până la sfârşitul anului, am cerut echipei Unităţii de Evaluare a Tehnologiilor Medicale  să finalizeze cea de-a treia actualizare care va aduce şi prima delistare, pentru sustenabilitatea listei şi în conformitate cu acordurile încheiate cu organismele internaţionale”, a mai spus ministrul BĂNICIOIU.

În urma noii actualizări, pacienţii care suferă de diferite forme ale unor boli cardiovasculare vor beneficia de tratamente noi. Aceste alternative terapeutice duc la scăderea numărului de medicamente pe care pacientul este nevoit să le ia în prezent pentru tratarea afecţiunilor. De asemenea, au fost introduse medicamente noi pentru controlul glicemiei pacienţilor cu diabet zaharat care nu îşi mai pot controla glicemia. S-au mai adăugat şi 4 noi medicamente pentru tratarea bolii inflamatorii reumatice cronice. Nu în ultimul rând, au fost introduse noi tratamente pentru hepatita cu virus B, HIV/SIDA, boli nefrologice, precum şi boli oftalmologice (glaucom), astm bronşic, boli psihice (schizofrenie) şi bronhopneumonii obstructive.

Au fost introduse şi 2 molecule noi pentru tratarea poliartritei adiopatice juvenile la copii în codiţiile în care pe piaţă în acest moment există o singură posibilitate de tratament.

“Toate medicamentele introduse astăzi reprezintă alternative terapeutice mai ieftine faţă de ceea ce există acum pe listă. Ca urmare, estimăm că acestea nu vor genera costuri suplimentare la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, respectiv la bugetul MS, în condiţiile unei prescrieri în baza protocoalelor terapeutice”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae BĂNICIOIU

Descarca lista de medicamente de aici

Sistemul Naţional Integrat al marilor urgenţe, destinat pacientului critic

Leave a reply

Ministerul Sănătăţii lansează astăzi Sistemul Naţional Integrat al marilor urgenţe, destinat pacientului critic.

“În prezent, costurile foarte ridicate ale îngrijirii pacienţilorsunt acoperite doar parţial de Casele de Asigurări de Sănătate. Acesta este motivul pentru care Ministerul Sănătăţii a pus la punct un pachet de cinci Acţiuni Prioritare, menite să acopere deficitul de finanţare şi să asigure un tratament adecvat al pacientului de-a lungul întregului circuit: pre şi intraspital”, a declaratNicolae BĂNICIOIU, ministrul Sănătăţii

Ministerul Sănătăţii a alocat pentru derularea acestui program aproximativ 200 milioane de lei. Peste 100.000 de pacienţi vor beneficia în fiecare an de cele cinci Acţiuni Prioritare iniţiate de Ministerul Sănătăţii.

Anual, cele cinci Acţiuni Prioritare vor acoperi următoarele segmente de activitate sau patologii: Anestezie-Terapie Intensivă (ATI), Infarct Miocardic Acut (IMA), Moarte Subită, Accident Vascular Cerebral  Acut (AVC) şi Traumă.

1) Acţiunea prioritară pentru monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea pacienţilor critici din secţiile ATI se adresează pacienţilor în stare gravă din secţiile de Terapie Intensivă.

  • Anual în secţiile ATI ajung între 10 şi 13% dintre pacienţii internaţi în spital, adică peste  400.000 de cazuri.Din punct de vedere financiar, costurile (cu personalul, materialele, medicamentele sau tehnologia) alocate acestor pacienţi sunt unele dintre cele mai mari din întregul sistem de sănătate. Acestea se apropie de 20% din costurile totale de spitalizare.

 

  • Ministerul Sănătăţii a alocat 172 800 000 lei  pentru  achiziţia de medicamente, reactivi, materiale sanitare pentru monitorizarea pacienţilor, materiale consumabile necesare ventilaţiei mecanice,  kituri consumabile şi soluţii pentru efectuarea tehnicilor de epuraţie extrarenală continuă, kituri consumabile şi soluţii pentru efectuarea tehnicilor de dializă hepatică, kituri şi materiale consumabile pentru efectuarea tehnicilor de oxigenare extracorporeală sau eliminare extracorporeală a CO2, kituri şi materiale consumabile pentru aparate de tip Cell-Saver, kituri şi consumabile pentru dispozitive de asistare mecanică a circulaţiei, materiale consumabile necesare pentru tratamentul şi îngrijirea pacienţilor critici, consumabile, kituri şi piese de schimb ale aparaturii şi echipamentelor din dotarea secţiei ATI.

 

  • Programul se derulează în 93 unităţi sanitare.

2) Acţiunea prioritară pentru tratamentul pacienţilor critici cu infarct miocardic acut (IMA) vizează finanţarea stenturilor pentru tratamentul în urgenţă al pacienţilor cu Infarct Miocadrdic Acut.

  • Actiunea a salvat peste 1.600 de vieţi. Dacă înainte de 2009, rata mortalităţii pentru pacienţii cu IMA era de 12%, cauzând decesul a circa 2.500 de persoane, în 2013 aceasta a scăut la 4% (900 de decese), în centrele unde s-a implementat Acţiunea Prioritară IMA, potrivit unui studiu realizat de Societatea Română de Cardiologie.
  • Ministerul Sănătăţii a alocat 20 200 000 lei pentru achiziţia de materiale sanitare şi consumabile pentru intervenţii angiografice, angioplastie, stenturi, baloane pentru angioplastie, sonde pentru ecografie intravasculară, dispozitive pentru puncţie – biopsie miocardică.
  • Programul se desfăşoară în 17 unităţi sanitare.

3) Acţiunea prioritară pentru profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică(AP-MSC) se referă la finanţarea defibrilatoarelor implantabile intracardiace  pentru salvarea pacienţilor cu tulburări cardiace de ritm a căror viaţă se află în pericol iminent.

  • În ciuda importanţei acestei patologii, nu a existat niciun program specific până acum. Doar în iunie 2014, de această Acţiune au beneficiat 33 de cazuri.
  • Ministerul Sănătăţii a alocat 4 900 000 lei pentru implantarea de defibrilatoare cardioverter interne (ICD) cu sau fără stimulare cardiacă de resincronizare (ICD-CRT) în profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică, evaluarea, stratificarea de risc şi stabilirea indicaţiei de implant de ICD sau CRT-P în profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică, urmărirea şi reglajul adecvat al dispozitivelor implantate în profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică.
  • Programul se desfăşoară în 7 unităţi sanitare

4) Acţiunea prioritară pentru tratamentul pacientilor cu accident vascular cerebral(AVC) finanţează medicamentele tromboliticecare asigură dezobstrucţia vasului cerebral trombozat şi vindecarea pacienţilor cu AVC.

  • Această patologie este una dintre cauzele majore de mortalitate şi handicap, cu implicaţii serioase la nivel individual, familial şi socio-economic. Intervenţia de urgenţă prin mijloace farmacologice sau tehnici minim invazive reprezintă soluţia modernă de salvare şi prevenire a handicapului pentru aceşti pacienţi.
  • Ministerul Sănătăţii a alocat 1 400 000 leipentru achiziţii de medicamente fibrinolitice şi a materialelor sanitare necesare perfuzării pacienţilor care au suferit un accident vascular cerebral ischemic in fereastra de oportunitate terapeutică de 4 ore de la producere, achiziţii de materiale sanitare, dispozitive şi substanţe necesare pentru embolizare- pentru pacienţii care au suferit un accident vascular cerebral hemoragic sau cei aflaţi în risc major de a suferi un asemenea accident (anevrisme, malformaţii arterio venoase), achiziţii de materiale sanitare, dispozitive şi substanţe necesare pentru neuroradiologie intervenţională (protezare vasculară la nivelul vaselor craniului) cu rol curativ pentru accidentele vasculare hemoragice (refacerea continuitatii peretelui vascular) sau ischemice (indepartarea mecanica a trombusului care blocheaza vasul).
  • Programul se desfăşoară în 7 unităţi sanitare

5) Acţiunea prioritară pentru tratamentul pacienţilor critici cu leziuni traumatice acute (TRAUMĂ) va asigurafinanţarea dispozitivelor medicale speciale de osteosinteză necesare intervenţiilor chirurgicale la pacienţii cu fracturi, vizând o gamă largă de specialităţi chirurgicale (neurochirurgie spianlă, ortopedie-traumatologie, chirurgie maxilo-facială) şi acoperă un număr foarte mare de victime.

  • Ministerul Sănătăţii a alocat 1 762 000 lei pentru tratamentul leziunilor traumatice acute neuro-craniene şi/sau viscro-craniene, vertebro-medulare si ale membrelor sau centurilor care necesită implanturi allo-plastice pentru restabilirea anatomo-functionala a regiunii sau segmentului/segmentelor interesate în primele 48 de ore de la producerea (diagnosticarea) leziunilor, pentru achiziţia de materiale sanitare necesare în neurochirugie, chirurgie buco-maxilo-facială, ortopedie şi ortopedie pediatrică (fixatoare interne şi externe, plăci, meşe speciale, şuruburi, burghie, broşe, substituenţi osoşi, ciment pentru reconstrucţie osoasă, etc).
  • Programul se desfăşoară în 18 unităţi sanitare

    Comunicat Ministerul Sanatatii

Nou subprogram pentru bolnavii de leucemie acută

Leave a reply

Ministerul Sănătăţii va dezvolta un nou subprogram pentru bolnavii de leucemie acută.

La propunerea Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobat HOTĂRÂREA de Guvern pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014,care prevede elaborarea unui subprogram destinat bolnavilor de leucemie acută în cadrul Programului Naţional de Oncologie.

 “Avem ca obiectiv stabilirea unui diagnostic corect fapt care va permite iniţierea tratamentului adecvat pentru leucemiile grave, acute, şi monitorizarea răspunsului la acesta. În acest fel vom reuşi îmbunătăţirea vieţii şi durata de supravieţuire a acestor pacienţi”,a declarat ministrul Sănătăţii Nicolae BĂNICIOIU

Noul subprogram va fi finanţat din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate şi în cadrul său vor fi decontate testele imunofenotipice, citogenetice şi de biologie moleculară pentru diagnosticarea leucemiilor acute.

Anual de acest program vor beneficia în medie 800 de pacienţi cu leucemie acută.

România este pe primul loc în Europa privind creşterea procedurilor de transplant

Leave a reply

“România deţine prima poziţie în Europa în ceea ce priveşte creşterea procentului de transplant, atât ca proceduri de transplant efectuate, cât şi ca număr de donatori. Menţinem aceeaşi linie ca anul trecut, şi ne dorim să revitalizăm activitatea de transplant de cord, precum şi să realizăm în 2015 primul transplant pulmonar în România”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae BĂNICIOIU.

Progresul României în ceea ce priveşte activitatea de transplant a fost evidenţiat şi de un studiu realizat de Comisia Europeană în perioada 2007 – 2013, şi care urmăreşte progresele înregistrate la acest capitol de statele membre. Astfel, România deţine poziţia a doua ca dezvoltare a procedurilor de transplant, dar şi ca majorare a numărului de donatori, după Luxemburg.

Ministerul Sănătăţii susţine dezvoltarea acestei activităţi, prin deblocarea de posturi în cadrul Agenţiei Naţionale de Transplant, realizată în 2014, asigurarea finanţării prin Programul Naţional de Transplant, precum şi prin acreditarea unor noi centre care să efectueze astfel de proceduri.

De asemenea, pentru prima oară, coordonatorii de transplant şi anesteziştii implicaţi în identificarea donatorilor sunt remuneraţi pentru activitatea lor.

Totodată, România a transpusă Directiva Europeană 2012/25, ceea ce va permite ca începând cu anul 2015 să aderăm la o platformă europeană care să ne permită identificarea mai rapidă a unor donatori pentru marile urgenţe din transplant.

În 2014 au fost acreditate 39 spitale capabile să identifice şi să declare donatori în moarte cerebrală (dintre care 33 sunt centre noi), două centre pentru transplant hepatic (Fundeni şi Sf. Maria), patru centre pentru transplant renal (Fundeni, Cluj, Iaşi, Braşov) şi trei centre pentru transplant de cord (Târgu Mureş, Floreasca şi Institutul C.C. Iliescu).

Aceste activităţi au permis salvarea vieţii unui număr important de pacienţi care necesitau transplanturi de organe, reducând listele de aşteptare, mărind longevitatea după transplant şi îmbunătăţind calitatea vieţii pacienţilor transplantaţi.
Comunicat de presa ministerul Sanatatii

Cum poti verifica ca esti asigurat la la sistemul public de asigurări sociale de sănătate

Leave a reply

Pacienţii pot verifica online, pe platforma Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dacă sunt asiguraţi sau nu la sistemul public de asigurări sociale de sănătate.

CNAS recomandă românilor să verifice calitatea de asigurat pe site-ul CNAS, în loc să meargă până la sediul instituţiei ca să obţină această informaţie.

Medicii sunt obligaţi prin Ordin de Preşedinte al Casei Naţionale să verifice calitatea de asigurat a pacienţilor lor, folosind aplicaţia instituţiei.

VERIFICA AICI DACA ESTI ASIGURAT