Primul „plămân pe cip” cu imunitate funcțională: o revoluție în studiul bolilor pulmonare

plămân pe cipÎn ultimele zile, echipe de cercetători din Statele Unite au anunțat un progres remarcabil: au dezvoltat primul model de plămân pe cip care include un sistem imunitar complet funcțional, capabil să răspundă la infecții și inflamații într-un mod similar cu plămânul uman real. Aceasta deschide perspective semnificative pentru studiul bolilor respiratorii, testarea tratamentelor și reducerea testării pe animale.

Ce este „plămânul pe cip” cu imunitate?

  • Modelul are dimensiunea unui timbru poștal și este construit dintr-un polimer transparent și flexibil, care imită arhitectura microstructurală a unui plămân.

  • Canalele microfluidice sunt căptușite cu celule vii (epiteliale, endoteliale etc.), iar inovația majoră este integrarea celulelor imunitare circulante și rezidente, astfel încât sistemul să poată reacționa la agresiuni externe.

  • Prin expunerea la virus gripal, modelul a demonstrat un răspuns autentic: mobilizarea celulelor imune, activarea inflamației și deteriorarea tisulară — un comportament similar celui observat în plămânii oamenilor.

Această lucrare este intitulată “An immune-competent lung-on-a-chip for modelling the human severe influenza infection response”.

Principalele realizări și avantaje

  1. Răspuns imunitar real
    În modelele anterioare, celulele imune implantate predispuse să moară rapid sau să nu se integreze corect. În acest cip, ele au funcționat ca într-un organ viu, migrând, secretând citokine și participând la răspunsul inflamator.

  2. Studii asupra virusului gripal sever
    Cipul a fost infectat cu virus gripal (H1N1), iar răspunsul imunitar modul a reflectat multe dintre fenomenele observate la pacienți cu forme severe de gripă. PubMed+2Nature+2

  3. Reducerea dependenței de modele animale
    Modelele pe animale (șoareci etc.) nu recapitulează întotdeauna bine răspunsurile pulmonare umane. Acest cip oferă o platformă mai fidelă și etică pentru testarea tratamentelor.

  4. Perspective de medicină personalizată
    În viitor, se speră să fie folosite celule ale pacienților pentru construirea unor cipuri personalizate, care să permită alegerea celui mai bun tratament pentru fiecare individ în parte.

Provocări și limite

  • Validarea clinică și reglementările sanitare vor necesita timp: modelul trebuie să fie testat pentru siguranță și relevanță înainte de adoptare pe scară largă.

  • Menținerea viabilității celulelor imune pe termen lung într-un mediu artificial este dificilă.

  • Este nevoie de integrarea altor tipuri celulare (fibroblaste, celule ale sistemului conectiv) și de simularea mai fidelă a condițiilor plămânului — respirație, presiune, schimb gazos etc.

Dezvoltarea unui plămân pe cip cu imunitate funcțională reprezintă un pas uriaș în bioinginerie și cercetare medicală. Acest sistem oferă o platformă ex vivo care imită mult mai fidel comportamentul uman real, comparativ cu modelele existente. În timp, tehnologia ar putea accelera descoperirea de terapii eficiente, reduce folosirea animalelor în cercetare și oferi suport pentru medicina personalizată în bolile respiratorii — astm, bronșită, fibroze și infecții virale sau bacteriene.

🔗 Link către studiul original: “An immune-competent lung-on-a-chip for modelling the human severe influenza infection response”, Nature Biomedical Engineering, 2025. DOI: 10.1038/s41551-025-01491-9

Descoperire genetică majoră: 80 de regiuni ADN asociate cu dislexia, într-un studiu internațional

Dislexia, o tulburare de dezvoltare neurologică ce afectează citirea și scrierea, continuă să fie una dintre cele mai frecvente dificultăți de învățare, prezentă la 5-10% din populația lumii. Persoanele cu dislexie se confruntă cu probleme persistente în recunoașterea și ortografierea cuvintelor, ceea ce poate influența negativ performanța școlară și, mai târziu, viața profesională.

Un studiu internațional recent, publicat în revista Translational Psychiatry, marchează un progres semnificativ în înțelegerea acestei tulburări. Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, Institutul Max Planck pentru Psiholingvistică și alte centre academice au analizat date genetice de la peste 1,2 milioane de persoane, fiind cea mai amplă cercetare de acest tip realizată vreodată.

80 de regiuni ADN asociate cu dislexia

Studiul a identificat 80 de regiuni genetice legate de dislexie, dintre care 36 nu au mai fost raportate anterior și 13 sunt complet noi. Această descoperire a fost posibilă prin combinarea datelor din cadrul Consorțiului GenLang, care a inclus teste detaliate ale abilităților de citire, și al companiei 23andMe, ce a furnizat informații de la peste 50.000 de persoane diagnosticate cu dislexie.

Prin metoda avansată MTAG (analiză simultană a mai multor factori genetici), cercetătorii au putut descoperi mult mai multe variante genetice decât prin analize individuale.

Cum acționează genele implicate

Rezultatele arată că multe dintre genele asociate cu dislexia sunt active în creier în primii ani de viață, având un rol crucial în formarea sinapselor – conexiunile prin care neuronii comunică între ei.

În plus, a fost creat un indice poligenic (scor genetic) pentru a estima riscul unei persoane de a dezvolta dificultăți de citire. Într-un studiu independent realizat pe copii, acest indice a explicat până la 4,7% din variația performanțelor la citire – un procent modest, dar esențial pentru identificarea precoce a riscului de dislexie.

Dislexia și ADN-ul antic

Cercetătorii au mers și mai departe, analizând ADN antic din rămășițe umane vechi de până la 15.000 de ani, pentru a observa evoluția acestor gene. Rezultatele sugerează că frecvența lor a rămas stabilă de-a lungul mileniilor, cel puțin în Europa de Nord, fără dovezi ale unei selecții evolutive recente.

Perspective viitoare

Echipa intenționează să continue cercetările pentru a afla dacă genele asociate cu dislexia se suprapun cu cele implicate în ADHD, tulburări de limbaj sau alte afecțiuni neurodezvoltative. În plus, se dorește îmbunătățirea scorurilor genetice prin includerea unor populații mai diverse și prin luarea în considerare a factorilor de mediu – precum educația timpurie și expunerea la lectură în familie.

Această cercetare aduce o contribuție semnificativă la înțelegerea bazelor genetice ale dislexiei, reducând treptat stigmatizarea persoanelor afectate și deschizând drumul către metode personalizate de sprijin educațional. Descoperirile oferă speranță că, în viitor, copiii cu dificultăți de citire ar putea beneficia de programe adaptate, construite pe baza profilului genetic și a mediului educațional.

Descoperire revoluționară: o moleculă din guava ar putea duce la tratamente inovatoare împotriva cancerului hepatic

guavaNatura a fost dintotdeauna o sursă de medicamente salvatoare de vieți, de la aspirina extrasă din scoarța de salcie până la descoperirile recente din plante exotice. În această direcție, o echipă de chimiști de la Universitatea din Delaware (Statele Unite) a reușit să creeze în laborator o moleculă inspirată din guava, cu potențial anti-cancerigen, care ar putea deschide noi perspective în tratarea cancerului hepatic.

Studiul, publicat în prestigioasa revistă Angewandte Chemie, prezintă o metodă inovatoare prin care oamenii de știință au reprodus pentru prima dată această moleculă naturală, utilizând substanțe chimice accesibile și ușor de procurat. Tehnica, numită sinteză totală de produse naturale, ar putea rezolva una dintre cele mai mari provocări ale medicinei moderne: lipsa resurselor vegetale suficiente pentru producerea la scară globală a medicamentelor bazate pe extracte naturale.

Cancerul hepatic este una dintre cele mai agresive forme de cancer, cu o rată de supraviețuire scăzută. În prezent, tratamentele includ chirurgie, chimioterapie, radioterapie, terapii țintite sau ablație termică, însă rezultatele rămân limitate. Statisticile arată că doar aproximativ 8% dintre pacienți supraviețuiesc mai mult de 10 ani după diagnostic, iar numărul cazurilor este în creștere la nivel global.

Noua descoperire oferă o rază de speranță. Molecula sintetică obținută din guava nu este încă destinată uzului clinic, dar cercetătorii colaborează deja cu Institutul Național al Cancerului din SUA pentru a evalua eficiența ei și în alte tipuri de cancer.

„Majoritatea medicamentelor moderne provin din produse naturale sau sunt inspirate de acestea. Acum, pentru prima dată, chimiștii pot urma metoda noastră ca pe o rețetă și pot reproduce singuri compusul”, a explicat William Chain, coordonatorul studiului.

Deși rezultatele sunt preliminare, descoperirea ar putea marca începutul unei noi ere în oncologie, în care fructele tropicale precum guava vor juca un rol esențial în salvarea de vieți.

EMA recomandă autorizarea a 14 noi medicamente în UE: biosimilare, generice și tratamente inovatoare pentru boli rare și cronice

MedicamenteAgenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a recomandat, în şedinţa din 15-18 septembrie 2025, autorizarea a 14 noi medicamente pentru punere pe piaţa Uniunii Europene, dintre care nouă sunt biosimilare şi unul generic. În plus, a fost aprobată extinderea indicaţiilor terapeutice pentru alte şase tratamente deja existente.

EMA, instituţia responsabilă cu evaluarea şi monitorizarea medicamentelor în Uniunea Europeană, joacă un rol esenţial în accesul pacienţilor la terapii inovatoare şi sigure. Recomandările agenţiei sunt înaintate Comisiei Europene, care emite decizia finală de autorizare.

Medicamente aprobate în şedinţa din septembrie 2025

Printre cele mai importante recomandări se numără:

  • Aqneursa (levacetilleucină) – tratament pentru boala Niemann-Pick de tip C, o afecţiune genetică rară, progresivă şi fatală.

  • Enflonsia (clesrovimab) – profilaxia infecţiilor respiratorii severe cauzate de virusul respirator sinciţial (VRS) la nou-născuţi şi sugari.

  • Imaavy (nipocalimab) – pentru pacienţii cu miastenia gravis generalizată, boală caracterizată prin slăbiciune musculară cronică.

  • Kyinsu (insulină icodec / semaglutidă) – opţiune terapeutică pentru adulţii cu diabet zaharat de tip 2, insuficient controlat prin tratamente standard.

  • Lynkuet (elinzanetant) – indicat femeilor aflate la menopauză, pentru ameliorarea simptomelor vasomotorii precum bufeurile şi transpiraţiile nocturne.

De asemenea, au fost aprobate mai multe biosimilare (Acvybra, Denosumab Intas, Kefdensis, Ponlimsi, Degevma, Xbonzy, Zvogra, Gobivaz, Usgena) şi un medicament generic – Rivaroxaban Koanaa, utilizat în prevenirea cheagurilor de sânge.

Extinderea indicaţiilor terapeutice

Pe lângă noile aprobări, CHMP a recomandat extinderea utilizării pentru șase medicamente consacrate, printre care Keytruda (cancer), Dupixent (afecțiuni inflamatorii) și Tezspire (astm sever).

În cazul Keytruda, s-a recomandat introducerea unei noi forme farmaceutice administrate subcutanat, ceea ce ar putea îmbunătăți accesul și confortul pacienților.

Evoluţia recomandărilor EMA

  • De la începutul lui 2025: 85 de medicamente noi recomandate, plus extinderea a 65 de indicaţii.

  • În 2024: 114 medicamente noi şi 88 de extinderi de indicaţii.

Deciziile EMA din septembrie 2025 confirmă progresul continuu în domeniul farmaceutic european, punând accent pe diversitatea tratamentelor – de la terapii pentru boli rare şi severe, până la biosimilare şi generice care sporesc accesibilitatea pacienţilor.

Recomandările actuale demonstrează echilibrul între inovaţie şi acces la tratamente esenţiale, consolidând rolul EMA ca pilon al sănătăţii publice în Uniunea Europeană.

Tratament experimental cu anticorpi oferă protecție extinsă împotriva gripei

Un nou tratament experimental cu anticorpi aduce speranță în prevenirea și combaterea gripei, inclusiv a tulpinilor periculoase de gripă aviară și gripă porcină.

Un studiu realizat de cercetătorii de la The Jackson Laboratory for Genomic Medicine din Connecticut (SUA) și publicat în revista Science Advances marchează o premieră în cercetarea antigripală. O echipă condusă de dr. Silke Paust a dezvoltat un cocktail de trei anticorpi care a reușit să protejeze șoarecii de aproape toate tulpinile de virus gripal testate, inclusiv cele cu potențial pandemic.

🔹 Protecție extinsă și de durată
Spre deosebire de tratamentele actuale, care își pierd rapid eficiența din cauza mutațiilor virusului, noul tratament țintește proteina M2e, stabilă în timp și rezistentă la schimbări. Terapia a funcționat chiar și când a fost administrată după infectare, reducând severitatea bolii și crescând șansele de supraviețuire la șoareci.

🔹 Un mecanism diferit de anticorpii clasici
Interesant este faptul că anticorpii folosiți nu sunt „neutralizanți”, adică nu blochează direct pătrunderea virusului în celule, ci marchează celulele deja infectate, atrăgând sistemul imunitar să le elimine. Acest lucru contrazice paradigma clasică a tratamentelor antivirale și ar putea schimba modul în care vor fi concepute terapiile viitorului.

🔹 Rezultate promițătoare

  • Toți șoarecii infectați și tratați în primele trei zile au supraviețuit.

  • Chiar și în a patra și a cincea zi de la infectare, terapia a asigurat o rată de supraviețuire de 60–70%.

  • Dozele mici s-au dovedit eficiente, ceea ce ar putea face terapia accesibilă și cu efecte adverse reduse.

🔹 Implicații pentru viitor
Cercetătorii consideră că acest tratament ar putea fi stocat și distribuit rapid în cazul unor epidemii sau pandemii, oferind o alternativă rapidă la vaccinurile sezoniere, care necesită luni întregi pentru a fi dezvoltate.

Deși terapia se află încă în faza experimentală și nu este aprobată pentru uz clinic la oameni, descoperirea deschide o direcție nouă și extrem de promițătoare în lupta împotriva gripei. Dacă studiile clinice viitoare vor confirma rezultatele, acest cocktail de anticorpi ar putea deveni o armă decisivă împotriva virusurilor gripale și a potențialelor pandemii.