Primele semne ale sclerozei multiple pot apărea cu 15 ani înainte de diagnostic – Studiu UBC

Scleroza multiplă începe mult mai devreme decât se credea

Un studiu realizat de Universitatea British Columbia (UBC) și publicat pe 1 august în JAMA Network Open dezvăluie că primele semne de avertizare ale sclerozei multiple (SM) pot apărea chiar și cu 15 ani înainte de manifestarea simptomelor neurologice clasice.

Cercetarea, bazată pe analiza dosarelor medicale a peste 12.000 de persoane din provincia canadiană British Columbia, arată că pacienții care au dezvoltat ulterior SM au folosit serviciile medicale mai frecvent, pentru probleme aparent banale, cu mult înainte de diagnostic.

Simptomele timpurii, adesea trecute cu vederea

„Scleroza multiplă poate fi dificil de recunoscut, deoarece multe dintre semnele timpurii — precum oboseala, durerile de cap și musculare sau problemele de sănătate mintală — sunt nespecifice și pot fi confundate cu alte afecțiuni”, a explicat dr. Helen Tremlett, autoarea principală a studiului și profesor de neurologie la Facultatea de Medicină UBC.

Analiza a scos la iveală un tipar clar:

  • Cu 15 ani înainte de diagnostic: creșterea vizitelor la medicul de familie pentru stări vagi (oboseală, dureri, amețeli, anxietate, depresie).

  • Cu 12 ani înainte: mai multe consultații la psihiatru.

  • Cu 8–9 ani înainte: vizite mai frecvente la neurolog și oftalmolog, posibil din cauza tulburărilor de vedere.

  • Cu 3–5 ani înainte: creșterea prezentărilor la urgențe și investigațiilor imagistice.

  • Cu 1 an înainte: numărul maxim de vizite medicale, în special la neurologie, radiologie și urgențe.

O fază prodromală lungă și complexă

Cercetătorii au denumit această perioadă timpurie „faza prodromală” a sclerozei multiple — momentul în care boala începe să afecteze organismul, dar fără a prezenta semnele neurologice evidente. Situații similare sunt deja cunoscute la alte boli neurologice, cum este Parkinson, unde simptomele subtile pot preceda diagnosticul cu ani buni.

„Abia acum începem să înțelegem aceste indicii timpurii. Primele semne par să fie, surprinzător, legate de sănătatea mintală, precum anxietatea sau depresia”, a declarat dr. Marta Ruiz-Algueró, prima autoare a studiului.

Impact asupra diagnosticării și tratamentului

Deși nu toate persoanele cu astfel de simptome vor dezvolta scleroză multiplă, identificarea acestor semnale ar putea permite medicilor să monitorizeze mai atent pacienții cu risc și să intervină preventiv.

„Prin recunoașterea acestor semne cu ani înainte, deschidem calea spre detectare precoce, monitorizare și, posibil, strategii de prevenție. Următorul pas este găsirea biomarkerilor timpurii și analiza factorilor de stil de viață care ar putea influența această etapă incipientă”, a adăugat dr. Tremlett.

📄 Citește studiul complet aici: JAMA Network Open – Prodromal Phase of Multiple Sclerosis

Descoperire revoluționară: Hormonul leptină ar putea controla diabetul de tip 1 fără insulină

Un pas uriaș în tratamentul diabetului de tip 1

Un studiu recent publicat pe 1 august în Journal of Clinical Investigation arată că hormonul leptină poate normaliza nivelul glicemiei în diabetul zaharat de tip 1 chiar și fără insulină, acționând direct asupra creierului. Descoperirea deschide posibilitatea dezvoltării unor terapii inovatoare care ar putea reduce sau chiar elimina necesitatea injecțiilor zilnice cu insulină.

Legătura dintre leptină și diabet

Leptina este un hormon produs de celulele adipoase, cu rol esențial în reglarea apetitului și a greutății corporale, acționând asupra hipotalamusului – zona creierului care controlează foamea și consumul de energie.

În cazul diabetului de tip 1, lipsa insulinei determină organismul să creadă, în mod eronat, că rămâne fără „combustibil”. Nivelul scăzut de leptină trimite semnale către creier, care activează mecanisme ce cresc producția de glucoză și cetone, favorizând apariția cetoacidozei diabetice (DKA) – o complicație severă și potențial fatală.

Cum a fost descoperit mecanismul

Echipa condusă de dr. Michael Schwartz de la University of Washington Medicine a demonstrat pentru prima dată în 2011 că administrarea leptinei direct în creierul șobolanilor și șoarecilor cu diabet de tip 1 poate normaliza glicemia și nivelul cetonelor, în ciuda lipsei totale de insulină.

„Cel mai surprinzător a fost că glicemia nu doar a scăzut, ci s-a stabilizat, revenind singură la normal, indiferent de fluctuațiile provocate”, a declarat dr. Schwartz.

De la laborator la pacienți

La momentul descoperirii, comunitatea științifică nu a putut explica fenomenul, însă cercetările ulterioare au confirmat rolul creierului în reglarea glicemiei în diabet. Acum, echipa de la UW Medicine dorește să obțină aprobarea FDA pentru a începe teste clinice pe oameni.

Dacă rezultatele vor fi confirmate, acest tratament ar putea reprezenta „următoarea etapă” după descoperirea insulinei, oferind pacienților o viață fără injecții zilnice și monitorizări constante ale glicemiei.

O nouă țintă pentru tratamentele viitorului

Descoperirea schimbă paradigma medicală conform căreia doar lipsa insulinei provoacă DKA, demonstrând că și creierul joacă un rol major. Țintirea anumitor neuroni ar putea opri reacțiile ce duc la hiperglicemie severă, deschizând drumul spre terapii mai eficiente și mai puțin invazive.

Leptina ar putea deveni cheia unui tratament revoluționar pentru diabetul zaharat de tip 1, cu potențialul de a transforma radical viața pacienților. Următoarele etape de cercetare vor fi decisive pentru a confirma dacă acest hormon poate fi introdus în protocoalele clinice ca alternativă viabilă la insulină.

Test AI revoluționar diagnostichează Lyme cu peste 90 % acuratețe

Cercetătorii americani de la ACES Diagnostics și colaboratorii lor au creat un test de sânge bazat pe inteligență artificială care oferă o acuratețe excepțională în diagnosticarea bolii Lyme. Noua tehnologie promite să înlocuiască metodele actuale greoaie și ineficiente, oferind rezultate rapide într-un singur test.

Descrierea testului

Testul LymeSeek utilizează un panou de 10 proteine specifice (antigeni) combinate cu algoritmi de machine learning care recunosc tipare individuale ale răspunsului imun . Spre deosebire de testele clasice serologice care pot necesita până la patru etape separate, LymeSeek oferă diagnosticul în doar o analiză unică.

Performanță remarcabilă

Testul a prezentat o sensibilitate de peste 90 % și o specificitate similară, ceea ce înseamnă că 9 din 10 pacienți cu boala Lyme sunt identificați corect, inclusiv în fazele incipiente ale infecției, în comparație cu aproximativ 30 % succes oferit de testările standard. În cazul detectării precoce, aderența la tratament și prevenția formelor cronice sunt semnificativ îmbunătățite.

Protocol și studiu clinic

Proba a fost validată pe 123 pacienți infectați și 197 persoane neinfectate, cu un algoritm AI antrenat pentru a diferenția răspunsuri variabile la același antigen.

Avantaje practice

  • Nu necesită echipamente speciale: testul rulează pe aparate curente din laboratoare.

  • Este mai rapid, mai accesibil și mai puțin costisitor decât protocolul tradițional două-pasuri.

  • Posibilitatea introducerii acestui test în cabinetele clinice, eliminând barierele de timp și cost pentru pacient.

Impact global

În SUA doar, peste 475.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu boala Lyme, iar amânarea testării deteriorează prognosticul în aproape jumătate dintre cazuri. Diagnosticarea rapidă reducere riscul de evoluție cronică a simptomelor.

Perspective viitoare

ACES Diagnostics urmărește aprobarea testului de către autoritățile de reglementare, pentru disponibilitatea comercială până la sfârșitul anului 2026. Dacă este lansat pe piață, LymeSeek ar putea revoluționa diagnosticul acestei boli și extinde accesul rapid la tratament.

Adaosul unei soluții AI capabile să detecteze boala Lyme într-un singur test cu o acuratețe >90 % reprezintă un pas major în medicina preventivă. LymeSeek oferă diagnostic rapid, precis și accesibil—un instrument esențial pentru reducerea efectelor pe termen lung ale infectării și îmbunătățirea calității vieții pacienților.

SUrsa: The-microbiologist.com

Insuficiența venoasă cronică: semne, cauze, stadii și opțiuni moderne de tratament

Insuficiența venoasă cronicăSenzația de picioare grele și dureroase: un semnal de alarmă al insuficienței venoase cronice

Dacă te confrunți frecvent cu senzația de picioare grele, dureri persistente, crampe nocturne sau umflarea gleznelor spre sfârșitul zilei, este posibil să suferi de insuficiență venoasă cronică (IVC) — o afecțiune tot mai des întâlnită, care afectează circulația sângelui în venele profunde ale picioarelor.

Conform studiului internațional Vein Consult, peste 83% dintre adulții de peste 50 de ani sunt afectați de simptome asociate acestei boli. Un sondaj realizat în 2020 a arătat că 22% dintre respondenți din opt țări europene și sud-americane prezentau semne ale IVC, inclusiv românii.

Ce este insuficiența venoasă cronică și de ce apare?

Venele au rolul de a transporta sângele înapoi către inimă. Acest proces se bazează pe valve unidirecționale care previn refluxul. Când aceste valve sunt afectate, sângele stagnează în picioare, generând presiune crescută, inflamații și dilatarea venelor — principalele cauze ale IVC.

Tromboza venoasă profundă (cheaguri de sânge) și varicele sunt cele mai frecvente cauze, dar și traumele locale, imobilizarea prelungită, sarcina, obezitatea, fumatul și predispoziția genetică joacă un rol esențial în dezvoltarea bolii.

Simptome frecvente ale insuficienței venoase cronice

  • Senzația de picioare grele și obosite

  • Edeme (umflarea picioarelor și gleznelor)

  • Dureri și crampe musculare – mai ales noaptea

  • Varice vizibile sub piele

  • Piele uscată, mâncărime, modificări de culoare (în special în jurul gleznelor)

  • În stadii avansate – ulcere venoase greu de vindecat

Cine este cel mai expus riscului?

Insuficiența venoasă cronică afectează în special:

  • Femeile (în special după sarcini multiple)

  • Persoanele peste 55 de ani

  • Cei cu antecedente familiale

  • Sedentarii, persoanele supraponderale sau care stau mult în picioare

  • Fumătorii

Cum se stabilește diagnosticul?

Ecografia Doppler este investigația standard care permite vizualizarea fluxului sanguin în vene. Medicul va corela simptomele cu rezultatele imagistice pentru a încadra boala într-unul din cele 7 stadii, de la lipsa semnelor vizibile (stadiul 0) la ulcere active (stadiul 6).

Tratamentul modern: de la ciorapi compresivi la intervenții minim invazive

Tratamentul se adaptează în funcție de severitatea bolii și poate include:

  • Modificări ale stilului de viață: mișcare, reducerea greutății, pauze frecvente

  • Terapie compresivă: purtarea ciorapilor elastici speciali

  • Medicamente: diuretice, anticoagulante, venoactive

  • Scleroterapie: injectarea unei substanțe care închide vena afectată

  • Laser endovenos sau radiofrecvență: pentru închiderea venelor dilatate

  • Chirurgie (stripping, bypass venos) în cazurile avansate

Prevenția: cheia sănătății venoase

Pentru a preveni apariția IVC, specialiștii recomandă:

  • Activitate fizică regulată (mers, înot, bicicletă)

  • Evitarea poziției statice prelungite

  • Ridicarea picioarelor în timpul repausului

  • Evitarea hainelor strâmte și a încălțămintei incomode

  • Renunțarea la fumat și adoptarea unei diete echilibrate

Insuficiența venoasă cronică este o boală progresivă, dar gestionabilă, dacă este diagnosticată și tratată la timp. Recunoașterea simptomelor și consultul medical precoce pot preveni complicații severe și pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții. Dacă resimți constant disconfort la nivelul picioarelor, nu amâna vizita la medicul specialist — sănătatea venoasă este esențială pentru mobilitate și bunăstare zilnică.

Glioblastom eliminat total: tratament inovator inspiră speranță globală

Un bărbat în vârstă de 40 de ani, diagnosticat în octombrie 2022 cu glioblastom, cea mai agresivă formă de cancer cerebral, a surprins lumea: tumora i-a dispărut complet după ce a participat la un tratament experimental cu imunoterapie, relatează PEOPLE . Această evoluție remarcabilă deschide calea unui nou model de abordare în oncologie.

Tratament inovator cu ipilimumab

Sub coordonarea dr. Paul Mulholland de la University College London Hospitals (UCLH), pacientul — primul și singurul înscris în studiul NeAT‑GLIO — a primit ipilimumab înainte de tratamentul standard (radioterapie și chimioterapie), fapt care a stimulat sistemul imunitar în cel mai favorabil moment. La mai bine de doi ani și opt luni după tratament, scanările sale sunt clare, fără semne ale tumorii, o realizare rară în cazul glioblastomului .

Impactul clinic și adaptarea protocolului

Rezultatele excepționale ale pacientului test au încurajat lansarea unui nou trial clinic, denumit „Win‑Glio” sau „Margaret’s Trial”. Acesta va recruta 16 pacienți noi și va testa ipilimumab înainte de tratamentul convențional, metode inovatoare combinate cu monitorizare atentă . Inițiativa este susținută de donații de peste un milion de lire în memoria lui Margaret McDonagh, care a decedat de glioblastom în 2023.

Context și perspectivă

Glioblastomul are o speranță medie de viață sub 15 luni după diagnostic și o rată de supraviețuire pe cinci ani de doar 6‑7%. Cazul lui Trotman oferă o rază de speranță – o posibilă schimbare de paradigmă în tratamentul cancerului cerebral, prin utilizarea imunoterapiei ca primă linie de acțiune.

Acest caz deschide un drum revoluționar în oncologie: stimularea sistemului imunitar anterior tratamentului tradițional se dovedește promițătoare în armamentul împotriva tumorilor terminale. Dacă studiile clinice ulterioare confirmă eficiența la scară largă, imunoterapia ar putea deveni piatra de temelie a vindecării glioblastomului.