Actualizare: ‘Institutul Cantacuzino a confirmat joi către Centrul Naţional de Control al Bolilor Transmisibile faptul că, în urma analizelor efectuate, cel de al treilea copil care a murit este intens pozitiv pentru virusul rujeolei. Asta înseamnă că a murit din cauza rujeolei’, potrivit unei informări a Ministerului Sănătăţii citate de economica.net.

În primele opt luni ale acestui an, România a înregistrat 675 de cazuri confirmate de rujeolă în 23 de județe. 2 copii au murit. Un al treilea deces suspect de rujeolă a fost înregistrat zilele trecute, dar așteaptă confirmarea finală.

Comparativ cu anul 2015, creșterea este mai mult decât alarmantă. În tot anul trecut au existat doar 7 cazuri confirmate de rujeolă și niciun deces.

Ministerul Sănătății condamnă în cei mai duri termeni campaniile iresponsabile împotriva vaccinării copiilor. Rezultatele acestora se traduc, de exemplu, în înmulțirea cazurilor de rujeolă de zeci de ori într-un singur an.

În România, în ultimii doi ani, nu au existat probleme majore la aprovizionarea cu vaccinul ROR.

Cele trei cazuri de deces au survenit la copii sub vârsta de 1 an, adică sub vârsta la care se efectuează vaccinarea împotriva rujeolei (vaccinul ROR). Acești copii au murit inutil și fără sens. Într-o comunitate cu acoperire optimă a vaccinării, toți copii sub 1 an sunt protejați de așa numitul efect de protecție de grup.

Mai simplu, cei trei copii decedați ar fi putut fi protejați prin neapariția rujeolei la copiii mai mari, trecuți de vârsta de vaccinare, dacă aceștia ar fi fost vaccinați.

Apelul Ministerului Sănătății către părinți este de a respecta calendarul de vaccinare ROR pentru sănătatea copiilor. În zonele afectate, Institutul Național de Sănătate Publică recomandă vaccinarea copiilor la vârsta de 7 luni cu refacerea vaccinului la vârsta normală de 1 an.

Distribuția cazurilor de rujeola pe județe:

– la granita dintre judetele Bistrița Năsăud și Cluj (219 cazuri)

– in județul Mureș(145 cazuri)

– in județul Arad (113 cazuri din care 2 decese la copii cu vârsta sub 1 an)

– in județul Timiș(71 cazuri din care 1 deces la copil cu vârsta sub 1 an)

– in județul Suceava (27 cazuri)

– in județul Brașov (33 cazuri)

– in județul Sălaj (7 cazuri)

– in județul Hunedoara (14 cazuri)

– in județul Caraș- Severin (13 cazuri)

– in județul Alba (3 cazuri)

Cazuri sporadice de rujeolă au fost confirmate la persoane nevaccinate / incomplet vaccinate din București (4 cazuri) si din județele:

– Bacău (3 cazuri)

– Bihor (1 caz)

– Constanța (3 cazuri)

– Dâmbovița (2 cazuri)

– Giurgiu (1 caz)

– Mehedinți (1 caz)

– Neamț(2 cazuri)

– Olt (2 cazuri)

– Sibiu (3 caz)

– Vaslui (1 caz)

Cazuri sporadice înseamnă cazuri care nu pot fi legate între ele în număr ce minimum trei. Până în luna august, inclusiv în regiunile afectate, au fost recuperați la vaccinare 573 de copii cu vârste între 1 – 15 ani.

COMUNICAT DE PRESA MINISTERUL SANATATII

Save

Prevalenţa hipertensiunii arteriale este mai mare decât acum cinci ani, crescând de la 40 la 45 la sută. Unul din cinci români nu ştie că are această suferinţă, potrivit unui studiu SEPHAR III, coordonat de prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune, potrivit News.ro.

“Studiul SEPHAR III arată că unul din cinci români cu hipertensiune nu ştie că este hipertensiv. În România, 4,5 români din zece adulţi au hipertensiune. Cei mai mulţi pacienţi cu hipertensiune au diabet, alţii obezitate, sau consumă sare în cantitate dublă faţă de cât ar fi necesar, adică 12 grame în 24 de ore în loc de şase, cel mult, opt “, a spus profesorul Maria Dorobanţu.

De fapt, în ultimii zece ani s-a dublat şi prevalenţa diabetului şi a dislipidemiei (colesterol),  factori de risc cardiovascular.

foto cdc.gov

Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul Institutului Național de Sănătate anunta ca in cadrul sistemului de supraveghere al meningitelor/meningoencefalitelor produse de virusul West Nile, implementat dupa epidemia din anul 1996, în România s-au identificat anual cazuri de meningită West Nile.

În sezonul 2016, începand cu luna mai și până în prezent, au fost înregistrate 25 de cazuri de infecție West Nile, ceea ce reprezintă o creștere de 4 ori față de aceeași perioadă a anului 2015, din care 2 decese.

În ceea ce privește distribuția pe județe, au fost înregistrate: în București — 12 cazuri, Bacău — 3, Brăila — 12, Dolj — 3, Galați — 4, Giurgiu — 1, Ilfov — 5, Ialomița — 5, Iași — 4, Mehedinți — 1, Mureș — 1, Olt — 2, Prahova — 2, Tulcea — 1, Teleorman — 1, Vâlcea — 1.

Recomandările pentru populație, pentru evitarea infectiei West Nile, sunt următoarele:
– să evite expunerea la ţanţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;
– să utilizeze substanţe chimice repelente de ţanţari;
– să împiedice pătrunderea ţanţarilor în casă (plase de protecție);
– să asigure desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriilor;
– să îndepărteze recipientele de apă stătută și gunoiul menajer.

Despre Virusul West Nile

Virusul a fost descoperit pentru prima dată în anul 1937 în districtul West Nile din Uganda. Interesul experţilor faţă acest virus a crescut în momentul în care a fost depistat în Statele Unite, în News York City, în 1999, cand au fost confirmate 66 de cazuri, soldate cu şapte morţi. În anul 2002, au fost raportate un total de 480 de cazuri, dintre care 24 de decese. Ulterior, în mai puţin de un an, virusul s-a extins în peste 11 state de-a lungul Coastei de Est.

Până în anul 1999, virusul West Nile a fost depistat doar în Africa, Asia, Orientul Mijlociu, şi extrem de rar în Europa. Specialişti spun că virusul West Nile poate declanşa epidemii sezoniere în lunile de vară şi toamnă.