ONU: atentionare privind superbacteriile rezistente la antibiotice

AntibioticeLiderii mondiali participanti la Adunarea Generala a ONU de la New York au cerut miercuri guvernelor, medicilor, laboratoarelor si consumatorilor sa se mobilizeze pentru a tine sub control pericolul tot mai mare pe care il reprezinta superbacteriile rezistente la antibiotice, cauza a numeroase boli din ce in ce mai greu de tratat, potrivit Agerpres.

“Rezistenta antimicrobiana reprezinta o amenintare fundamentala pe termen lung pentru sanatatea oamenilor, productia de alimente si dezvoltarea durabila”, a declarat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, in deschiderea primei reuniuni convocate vreodata pe acest subiect la Adunarea Generala a ONU, relateaza France Presse.

“Suntem pe cale sa ne pierdem capacitatea de a proteja atat oamenii, cat si animalele la infectii letale”, a adaugat el.

Save

Primele fotografii medicale din România, într-o expoziție la NAG 2016

Primele fotografii medicale din România

foto agerpres.ro

O serie de imagini de la prima auto-operație de hernie din lume (chirurg dr. Alexandru Tzaicu), precum și fotografii medicale vechi (1890 – 1910) realizate de Nestor Heck, “fotograful lui Mihai Eminescu”, vor putea fi văzute în premieră în cadrul unei expoziții la Haart Studio.

Potrivit unui comunicat transmis joi AGERPRES, vernisajul expoziției “Medicina în fotografia de secol XIX”, care va avea loc vineri, 30 septembrie, la ora 19,00, face parte din programul Nopții Albe a Galeriilor 2016 și este organizat de platforma Fotografiemedicala.ro, împreună cu Asociația SMART MED.

Expoziția va putea fi vizitată până pe 14 octombrie în str. Vasile Lascăr, nr. 63, București.

Bacteriile rezistente la antibiotice, cea mai mare amenintare pentru medicina

AntibioticeToate cele 193 de state membre ONU, inclusiv România, vor semna o declaraţie comună prin care se angajează să lupte împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice, care ucid în medie 700.000 de oameni anual.

”E ironic cum un lucru atât de mic poate cauza o ameninţare atât de mare. Dar e o problemă globală de sănătate care are nevoie de un răspuns global”, a declarat Jeffrey LeJeune, profesor la Universitatea Ohio, în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York.

Unul din doi români urmează anual un tratament cu antibiotice, uneori fără motive bine întemeiate. Răceala, gripa şi toxiinfecţiile alimentare sunt printre bolile care nu ar trebui tratate cu antibiotice, dar acest lucru se întâmplă frecvent. Uneori pentru că o parte din medici prescriu aceste medicamente cu prea mare uşurinţă.

Mai multe detalii aici

Epidemie de rujeola in Romania

Rujeola copiiActualizare: ‘Institutul Cantacuzino a confirmat joi către Centrul Naţional de Control al Bolilor Transmisibile faptul că, în urma analizelor efectuate, cel de al treilea copil care a murit este intens pozitiv pentru virusul rujeolei. Asta înseamnă că a murit din cauza rujeolei’, potrivit unei informări a Ministerului Sănătăţii citate de economica.net.

În primele opt luni ale acestui an, România a înregistrat 675 de cazuri confirmate de rujeolă în 23 de județe. 2 copii au murit. Un al treilea deces suspect de rujeolă a fost înregistrat zilele trecute, dar așteaptă confirmarea finală.

Comparativ cu anul 2015, creșterea este mai mult decât alarmantă. În tot anul trecut au existat doar 7 cazuri confirmate de rujeolă și niciun deces.

Ministerul Sănătății condamnă în cei mai duri termeni campaniile iresponsabile împotriva vaccinării copiilor. Rezultatele acestora se traduc, de exemplu, în înmulțirea cazurilor de rujeolă de zeci de ori într-un singur an.

În România, în ultimii doi ani, nu au existat probleme majore la aprovizionarea cu vaccinul ROR.

Cele trei cazuri de deces au survenit la copii sub vârsta de 1 an, adică sub vârsta la care se efectuează vaccinarea împotriva rujeolei (vaccinul ROR). Acești copii au murit inutil și fără sens. Într-o comunitate cu acoperire optimă a vaccinării, toți copii sub 1 an sunt protejați de așa numitul efect de protecție de grup.

Mai simplu, cei trei copii decedați ar fi putut fi protejați prin neapariția rujeolei la copiii mai mari, trecuți de vârsta de vaccinare, dacă aceștia ar fi fost vaccinați.

Apelul Ministerului Sănătății către părinți este de a respecta calendarul de vaccinare ROR pentru sănătatea copiilor. În zonele afectate, Institutul Național de Sănătate Publică recomandă vaccinarea copiilor la vârsta de 7 luni cu refacerea vaccinului la vârsta normală de 1 an.

Distribuția cazurilor de rujeola pe județe:

– la granita dintre judetele Bistrița Năsăud și Cluj (219 cazuri)

– in județul Mureș(145 cazuri)

– in județul Arad (113 cazuri din care 2 decese la copii cu vârsta sub 1 an)

– in județul Timiș(71 cazuri din care 1 deces la copil cu vârsta sub 1 an)

– in județul Suceava (27 cazuri)

– in județul Brașov (33 cazuri)

– in județul Sălaj (7 cazuri)

– in județul Hunedoara (14 cazuri)

– in județul Caraș- Severin (13 cazuri)

– in județul Alba (3 cazuri)

Cazuri sporadice de rujeolă au fost confirmate la persoane nevaccinate / incomplet vaccinate din București (4 cazuri) si din județele:

– Bacău (3 cazuri)

– Bihor (1 caz)

– Constanța (3 cazuri)

– Dâmbovița (2 cazuri)

– Giurgiu (1 caz)

– Mehedinți (1 caz)

– Neamț(2 cazuri)

– Olt (2 cazuri)

– Sibiu (3 caz)

– Vaslui (1 caz)

Cazuri sporadice înseamnă cazuri care nu pot fi legate între ele în număr ce minimum trei. Până în luna august, inclusiv în regiunile afectate, au fost recuperați la vaccinare 573 de copii cu vârste între 1 – 15 ani.

COMUNICAT DE PRESA MINISTERUL SANATATII

Save

Aproape jumatate dintre românii adulţi au hipertensiune arteriala

Insufienta CardiacaPrevalenţa hipertensiunii arteriale este mai mare decât acum cinci ani, crescând de la 40 la 45 la sută. Unul din cinci români nu ştie că are această suferinţă, potrivit unui studiu SEPHAR III, coordonat de prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune, potrivit News.ro.

“Studiul SEPHAR III arată că unul din cinci români cu hipertensiune nu ştie că este hipertensiv. În România, 4,5 români din zece adulţi au hipertensiune. Cei mai mulţi pacienţi cu hipertensiune au diabet, alţii obezitate, sau consumă sare în cantitate dublă faţă de cât ar fi necesar, adică 12 grame în 24 de ore în loc de şase, cel mult, opt “, a spus profesorul Maria Dorobanţu.

De fapt, în ultimii zece ani s-a dublat şi prevalenţa diabetului şi a dislipidemiei (colesterol),  factori de risc cardiovascular.