Laptele si carnea bio contin aproximativ cu 50 % acizi grasi Omega-3 mai mult decat laptele si carnea provenite din agricultura traditionala, potrivit acestui studiu publicat in British Journal of Nutrition, scrie Agerpres.
Cercetatorii Universitatii britanice din Newcastle au trecut in revista 196 de articole consacrate laptelui si 67 consacrate carnii si ‘au gasit diferente nete intre laptele si carnea bio si laptele si carnea conventionale, in special la continutul de acizi grasi’.
Indexul glicemic (IG) al unui aliment măsoară cât de repede creşte glicemia acel aliment (şi declan- şează mecanismele de reglare a glicemiei). Ca etalon sau folosit pâinea albă şi glucoza, cărora li s-a conferit o valoare a IG de 100%; în funcţie de acesta s-au putut compara diferite alimente, împărţite ulterior în alimente cu index glicemic mare (>70), mediu (55-70) şi mic (<55).
IG este influenţat de concentraţia în glucide a alimentelor, dar şi de o serie de alţi factori, cum ar fi conţinutul în proteine, lipide şi fibre alimentare, prezenţa amidonului greu digerabil, mărimea particulelor de amidon, conţinutul în apă al alimentelor, modul de preparare a hranei, amestecul de alimente etc. De exemplu, un aliment bogat în lipide consumat concomitent cu un aliment cu index glicemic mare, îi scade acestuia din urmă indexul glicemic. Un glucid rapid consumat la sfârşitul unei mese se comportă la fel ca un glucid lent. Prin urmare, valoarea IG al unui aliment poate fi modificată în practică, deoarece de obicei se consumă alimentele în asociere.
Alimentele cu index glicemic scăzut sunt în general formate din glucide complexe, mai greu digerabile şi sunt recomandate datorită multiplelor efecte benefice: evită variaţiile glicemice mari, dau saţietate mai îndelungată şi întârzie senzaţia de foame, iar pe termen lung s-au demonstrat a influenţa pozitiv nivelurile colesterolului „bun” şi prin urmare scăderea incidenţei evenimentelor cardiovasculare.
Indexul Glicemic pentru Alimente
Index glicemic Mare (> 70): Glucoză, miere, fulgi de porumb, pâine albă, pâine integrală, cartofi prăjiţi sau piure, biscuiţi, banane coapte, orez, morcovi
Index glicemic Mediu (55 – 70): Cartofi copţi sau fierţi, sucuri de fructe, compoturi, ananas, paste făinoase
Index glicemic Mic (< 55): Piersici, mere, portocale, lapte, iaurt, fasole păstăi, arahide, soia, legume verzi, mazăre verde sau uscată, ciuperci, struguri, portocale, grapefruit, sucuri de legume
Sursa: MInisterul Sanatatii
Ministerului Sănătății a expus Planul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și monitorizare a utilizării antibioticelor și a antibiotico-rezistenței.
Ministerul Sănătății a organizat în această perioadă un grup de lucru format din specialiști epidemiologi, microbiologi, de boli infecțioase și de sănătate publică care au elaborat un document programatic privind principalele direcții de acțiune care trebuie urmate în perioada următoare în cele mai importante spitale din țara noastră unde pot apărea mai frecvent infecții nosocomiale și unde se înregistrează cele mai mari consumuri de antibiotice să fie incluse în acest efort organizatoric, profesional și material.
“În următoarele 2 luni vom începe în 70 de spitale de urgență, institute, spitale mari mai multe evaluări pe baza unor chestionare care vor fi analizate de către specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică pentru a se identifica un calendar de măsuri privind resursele umane, dezvoltarea de ghiduri și metodologii de diagnostic și supraveghere a infecțiilor nosocomiale și rezistenței la antibiotice, modificări în structura organizatorică și de personal a unităților sanitare și completarea echipamentelor și dotărilor necesare activității în aceste domenii. Vrem să dezvoltăm programul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale existent, care este în acest moment un program restrîns “ au declarat conf.dr. Victor STRÂMBU, secretar de stat în Ministerul Sănătății
Secretarul de stat a adăugat că, pe termen mediu, se intenționează dezvoltarea în spitale a unor activități care să permită utilizarea judicioasă a antibioticelor, supravegherea și intervenția eficace, dar și încurajarea raportării infecțiilor nosocomiale, pe baza unor indicatori măsurabili.
Obiectivele și principalele direcții de acțiune ale Planului MS sunt următoarele:
Obiective:
I. Cresterea capacitatii de diagnostic, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale; îmbunătățirea raportării infecțiilor nosocomiale
II. Îmbunătățirea activității de supraveghere și limitarea rezistenței bacteriene al antimicrobiene in mediul spitalicesc
Principalele direcții de acțiune
I.1. Creșterea capacității de identificare a pacienților infectați/colonizați cu germeni ce reprezintă risc major epidemiologic (creșterea capacității de orientare clinică și a calității activității de laborator): îmbunătățirea performanțelor laboratoarelor de microbiologie și a capacității de orientare clinică privind IN
I.2. Eficientizarea activităților de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale și extinderea sferei de acoperire a acestora; îmbunătățirea raportării prin modificarea percepției pinitive a disgnosticării și declarării acestora
II.1. Imbunătățirea modalităților de utilizare a antibioticelor în spitale: prescrierea după protocoale, aviz specializat pentru antibioticele de rezervă, monitorizarea și interpretarea rezistenței bacteriilor cu risc major după standarde unitare
II.2. Creșterea nivelului de cunoaștere al personalului medical privind infecțiile nosocomiale și rezistența bacteriană cu modificarea percepției punitive a diagnosticării și declarării acestora
Guvernul României, prin Ministerul Sănătății, a declarat că prioritate îmbunătățirea capacității spitalelor din România de detecție, supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale, precum și de limitare a rezistenței la antibiotice.
Infecţiile nosocomiale sunt privite drept o problemă importantă de siguranţă a pacienţilor în legătură cu acordarea asistenţei medicale; gravitatea lor derivă din implicarea frecventă a unor germeni rezistenţi la antibiotice şi evoluţia gravă ce apare de multe ori la pacienţi cu deficienţe ale apărării antiinfecţioase.
Estimări globale europene din ultimii 10 ani arată că 5,5-7,5% din totalul pacienţilor internaţi contractează astfel de infecții. În România raportările oficiale (ceea ce comunică spitalele) sunt doar de 0,2-0,25%. Date mai credibile pentru ţara noastră au fost furnizate de participarea la un studiul european în anul 2012 respectiv un procent minim de 2,7%, ceea ce prin extrapolare ar reprezenta circa 100000 de cazuri înregistrate anual în România.
Comunicat de presă
Ministerului Sănătății
Informare despre bacteria E-coli si masuri de preventie a infectiei Shiga toxina E-coli (STEC).
Ce este Escherichia coli (E. coli)?
E. coli este o bacterie larg răspândita in natura, care se găsește in mod normal in intestinul omului si animalelor. Majoritatea bacteriilor care aparțin acestui gen sunt inofensive, însă exista tipuri de E. coli implicate in producerea de boli diareice si de infecții urinare. Prezenta acestei bacterii in apa indica poluarea acesteia si trebuie evitat consumul pentru băut si prepararea hranei.
Ce este Shiga toxina E.coli (STEC) ?
Unele tipuri de E. coli produc o toxina puternica denumita Shiga toxina (ST). Bacteriile care produc aceasta toxina se numesc Shiga toxina E. coli sau STEC sau E. coli enterohemoragica (EHEC). Tipul de E. coli cel mai frecvent izolat care aparține acestui grup este O157:H7. In anul 2011 un alt tip, O104:H4 a produs peste 4000 de îmbolnăviri mai ales in Germania, soldate cu 53 de decese. Exista si ale tipuri de STEC cu circulație mai redusa (O26, O103,O111, O145), dar care pot produce, ca si cele menționate anterior, Sindromul Hemolitic Uremic (SHU).
SHU reprezintă o complicație majora care este un tip de insuficienta renala si apare la circa 10% din cazurile de boala diareica produse de STEC si care apare mai ales la copiii de 0-5 ani si la persoanele in vârsta.
Cum se transmite infecția cu STEC?
Infecția apare in urma ingestiei de STEC, chiar in cantitate extrem de mica (doar 1000 de bacterii sunt suficiente pentru a produce infecția). Aceasta se produce mai ales după consumul de alimente sau apa contaminate. Alimentele cel mai frecvent implicate in transmiterea acestei infecții sunt laptele si produsele lactate nepasteurizate, carnea de vaca, mai ales cea tocata insuficient preparata termic, sucul de mere nepasteurizat, salata verde insuficient spălata. Prelucrarea alimentelor crude poate contamina ustensilele de bucătărie, mai ales daca nu sunt utilizate separat pentru fiecare categorie de alimente si nu sunt curățate intre utilizări.
Uneori contaminarea se produce prin intermediul persoanelor care vin in contact animalele si care nu respecta reguli elementare de igiena personala (spălatul mâinilor cu apa si săpun);
Cum se diagnostichează infecția cu STEC si când trebuie sa ne adresam medicului?
Infecția cu STEC se diagnostichează prin examenul microbiologic al materiilor fecale (coprocultura), care permite identificarea E. coli O157:H7 sau a toxinei Shiga in produs.
Prezentarea la medicul de familie sau la specialist trebuie făcută cat mai curând (imediat), mai ales in cazul copiilor de 0-5 ani, daca diareea se însoțește de febra sau scaune cu sânge. La adulți fără alta simptomatologie decât diareea, prezentarea le medic este obligatorie daca acesta persista timp de 3 zile.
Care este tratamentul infectiei cu STEC?
Cea mai importanta măsura terapeutica este cea de rehidratate si reechilibrare electrolitica. Antibioticele NU sun recomandate pentru tratamentul acestei infecții. De asemenea nu sunt recomandate anti-diareicele. Aceste medicamente pot creste riscul apariției SHU
Masuri de prevenire a infecției cu STEC
Spălați-va pe mâini cu apa si săpun după folosirea toaletei, după schimbarea scutecelor copilului si înaintea preparării sau a consumului de alimente
Spălați-va pe mâini cu apa si săpun după contactul cu animale sau cu materialele folosite pentru îngrijirea lor
Preparați corespunzător termic carnea. Carnea de vita, mai ales cea tocata, trebuie gătită la o temperatura de minim 70 grade Celsius (temperatura trebuie atinsa in interiorul preparatului)
Evitați laptele crud (nepasteurizat), produsele lactate nepasteurizate sau achiziționate din surse neautorizate. Evitați de asemenea sucul de mere nepasteurizat
Preveniți contaminarea încrucișata in timpul preparării hranei prin utilizarea separată si curățarea ulterioara cu detergent si apa calda a ustensilelor (cuțite, vase, tocătoare) care vin in contact cu produsele alimentare crude .
Pentru orice simptomatologie de boala diareica, recomandam parintilor prezentarea copilului la medicul de familie sau in cea mai apropiata unitate sanitara.
De asemenea, parintii nu trebuie sa administreze copiilor medicamente fara recomandarea unui medic. Administrarea unui tratament nerecomandat de medic poate ingreuna depistarea cauzelor aparitiei bolii.
Sursa: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
Cei care calatoresc in tarile cu virus Zika sunt sfatuiti sa poarte pantaloni lungi si bluze/ camasi cu maneca lunga, mai ales in perioada de maxima activitate a tantarului vector, perioada de repaus/ somn sa fie in spatii prevazute cu aer conditionat sau cu mijloace de protectie mecanica, altfel este indicat sa se foloseasca plase de pat pentru tantari, chiar si in timpul zilei. Infectia cu virus Zika este cauzata de un microorganism din genul Flavivirus, familia Flaviviridae, grupul Spondweni, fiind transmisa prin intermediul tantarilor, indeosebi Aedes aegypti.
Perioada de incubatie variaza intre 3 si 12 zile dupa intepatura unui tantar infectat, majoritatea infectiilor fiind asimptomatice (60 – 80%).
Simptomele bolii sunt de obicei usoare, cu caracter autolimitant in 4 -7 zile, fara complicatii severe sau decese asociate si cu o rata scazuta de spitalizare. Principalele simptome sunt eruptia maculara sau papulara, febra, artralgii, conjunctivita nonpurulenta/ hiperemie conjunctivala, mialgie si cefalee. Eruptia maculo-papulara de multe ori apare initial pe fata si apoi se extinde pe tot corpul.
Mai multe detalii aici