Un nou studiu realizat de cercetătorii britanici arată că tendința de a mânca prea mult și riscul de obezitate nu sunt doar o chestiune de voință, ci au o bază genetică puternică. Analizând câinii labrador, oamenii de știință au descoperit o genă care influențează apetitul – și care este prezentă și la oameni.
🧬 Gena care „păcălește” creierul să creadă că nu e sătul
Studiul, publicat în revista Science, a analizat genetica a 250 de câini labrador și a identificat o variantă a genei DENND1B, asociată cu o masă corporală mai mare. Cercetătorii au verificat apoi dacă această genă apare și la oameni – iar rezultatul a fost surprinzător: DENND1B are același efect și asupra greutății umane.
Această genă modifică semnalele transmise către creier, interferând cu reglarea apetitului. Cu alte cuvinte, persoanele și câinii cu această variație genetică au mai multe șanse să simtă foame constant și să mănânce mai mult decât este necesar.
🔬 Cum influențează genetica obezitatea?
Dr. Eleanor Raffan, cercetătoarea principală din cadrul Universității Cambridge, explică faptul că această descoperire oferă o perspectivă nouă asupra obezității:
✅ Obezitatea nu este doar o problemă de voință – cei care au această predispoziție genetică trebuie să depună eforturi mult mai mari pentru a-și menține greutatea.
✅ Proprietarii de câini supraponderali nu sunt „neglijenți” – la fel ca oamenii, unii câini au o predispoziție biologică de a fi mai pofticioși.
✅ Noi perspective asupra tratamentului obezității – înțelegerea acestor căi neuronale ar putea duce la dezvoltarea unor noi medicamente pentru controlul greutății.
💊 Poate fi tratată obezitatea genetică?
Descoperirea contribuie la dezvoltarea de noi terapii și medicamente pentru slăbit, diferite de cele existente, cum ar fi Ozempic. Aceste noi tratamente ar putea ținti direct căile neuronale responsabile de reglarea apetitului.
Dr. Raffan subliniază că această cercetare „confirmă faptul că obezitatea nu este doar o problemă de voință slabă, ci este influențată de factori biologici puternici.”
📌 Concluzie: Ce înseamnă această descoperire pentru oameni și câini?
Dacă ai un câine labrador care pare mereu înfometat, nu este neapărat vina lui – genetica ar putea fi un factor important. Același principiu se aplică și la oameni, ceea ce înseamnă că unii dintre noi au nevoie de strategii personalizate pentru a combate riscul de obezitate.
Această cercetare aduce o nouă înțelegere asupra modului în care corpul nostru reglează apetitul, deschizând calea pentru tratamente mai eficiente în viitor.
