Category Archives: Curiozitati

Primul „plămân pe cip” cu imunitate funcțională: o revoluție în studiul bolilor pulmonare

plămân pe cipÎn ultimele zile, echipe de cercetători din Statele Unite au anunțat un progres remarcabil: au dezvoltat primul model de plămân pe cip care include un sistem imunitar complet funcțional, capabil să răspundă la infecții și inflamații într-un mod similar cu plămânul uman real. Aceasta deschide perspective semnificative pentru studiul bolilor respiratorii, testarea tratamentelor și reducerea testării pe animale.

Ce este „plămânul pe cip” cu imunitate?

  • Modelul are dimensiunea unui timbru poștal și este construit dintr-un polimer transparent și flexibil, care imită arhitectura microstructurală a unui plămân.

  • Canalele microfluidice sunt căptușite cu celule vii (epiteliale, endoteliale etc.), iar inovația majoră este integrarea celulelor imunitare circulante și rezidente, astfel încât sistemul să poată reacționa la agresiuni externe.

  • Prin expunerea la virus gripal, modelul a demonstrat un răspuns autentic: mobilizarea celulelor imune, activarea inflamației și deteriorarea tisulară — un comportament similar celui observat în plămânii oamenilor.

Această lucrare este intitulată “An immune-competent lung-on-a-chip for modelling the human severe influenza infection response”.

Principalele realizări și avantaje

  1. Răspuns imunitar real
    În modelele anterioare, celulele imune implantate predispuse să moară rapid sau să nu se integreze corect. În acest cip, ele au funcționat ca într-un organ viu, migrând, secretând citokine și participând la răspunsul inflamator.

  2. Studii asupra virusului gripal sever
    Cipul a fost infectat cu virus gripal (H1N1), iar răspunsul imunitar modul a reflectat multe dintre fenomenele observate la pacienți cu forme severe de gripă. PubMed+2Nature+2

  3. Reducerea dependenței de modele animale
    Modelele pe animale (șoareci etc.) nu recapitulează întotdeauna bine răspunsurile pulmonare umane. Acest cip oferă o platformă mai fidelă și etică pentru testarea tratamentelor.

  4. Perspective de medicină personalizată
    În viitor, se speră să fie folosite celule ale pacienților pentru construirea unor cipuri personalizate, care să permită alegerea celui mai bun tratament pentru fiecare individ în parte.

Provocări și limite

  • Validarea clinică și reglementările sanitare vor necesita timp: modelul trebuie să fie testat pentru siguranță și relevanță înainte de adoptare pe scară largă.

  • Menținerea viabilității celulelor imune pe termen lung într-un mediu artificial este dificilă.

  • Este nevoie de integrarea altor tipuri celulare (fibroblaste, celule ale sistemului conectiv) și de simularea mai fidelă a condițiilor plămânului — respirație, presiune, schimb gazos etc.

Dezvoltarea unui plămân pe cip cu imunitate funcțională reprezintă un pas uriaș în bioinginerie și cercetare medicală. Acest sistem oferă o platformă ex vivo care imită mult mai fidel comportamentul uman real, comparativ cu modelele existente. În timp, tehnologia ar putea accelera descoperirea de terapii eficiente, reduce folosirea animalelor în cercetare și oferi suport pentru medicina personalizată în bolile respiratorii — astm, bronșită, fibroze și infecții virale sau bacteriene.

🔗 Link către studiul original: “An immune-competent lung-on-a-chip for modelling the human severe influenza infection response”, Nature Biomedical Engineering, 2025. DOI: 10.1038/s41551-025-01491-9

Chirurgie revoluţionară: camera asistată de AI a permis o colecistectomie laparoscopică fără echipă la Santiago, Chile

Un pas impresionant către automatizarea în medicină a fost realizat luni la Clinica Las Condes din Santiago, Chile, unde Ricardo Funke, șeful secției de chirurgie, a efectuat singur o colecistectomie laparoscopică, asistat doar de o cameră ghidată de inteligență artificială .

Procedura a utilizat instrumente chirurgicale magnetice, sincronizate cu un algoritm AI care controlează camera în mod autonom—urmărind miscările chirurgului și ajustând unghiurile vizuale, fără intervenţie umană . „Camera mă urmărea oriunde îmi mişcam mâinile. Întregul proces a fost excelent”, a declarat Funke pentru Reuters. „Acest sistem ne permite să facem operaţia singuri, asistaţi doar de AI.”

În contextul global, această dezvoltare este parte a unei mișcări crescânde: companii, universități și centre de cercetare avansează tehnologiile chirurgicale asistate de AI. Piața roboților chirurgicali a fost estimată la 15,6 miliarde USD în 2024, urmând să ajungă la 64,4 miliarde USD până în 2034.

În luna iulie, cercetători de la Johns Hopkins University au reușit o intervenție complexă pe ficat și vezică biliară realizată de un robot autonom ghidat de AI, un alt pas major spre proceduri medicale automatizate.

Alberto Rodriguez, CEO-ul Levita Magnetics—compania ce a furnizat tehnologia utilizată în operaţia din Chile—spune: „Acesta este primul pas în automatizarea chirurgicală cu un pacient real… demonstrând că AI poate ajuta chirurgul.” Reuters

Operaţia realizată la Santiago confirmă că viitorul chirurgiei oncologice și laparoscopice stă în colaborarea dintre om și AI—unde inteligența artificială preia roluri critice, permitând chirurgilor să execute proceduri cu precizie și autonomie. Acest lucru nu doar ar putea suplini lipsa personalului, dar ar și extinde accesul la tratamente de înaltă complexitate la scară globală.

Un gel revoluţionar ar putea preveni căderea părului la pacienţii cu chimioterapie

Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Michigan (MSU) au dezvoltat un gel inovator cu consistenţă similară unui şampon, care ar putea preveni căderea părului la pacienţii supuşi chimioterapiei, conform unui studiu publicat în revista Biomaterials Advances. Descoperirea, testată pe modele animale, oferă o nouă speranţă pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor diagnosticate cu cancer.

De ce este importantă această descoperire

Pierderea părului (alopecia) provocată de chimioterapie este unul dintre cele mai traumatizante efecte secundare ale tratamentelor oncologice, afectând profund starea emoţională, socială şi profesională a pacienţilor. În prezent, singura metodă aprobată pentru prevenirea alopeciei este răcirea scalpului cu ajutorul „căştilor de răcire”, o procedură costisitoare, inconfortabilă şi cu efecte secundare.

Cum funcţionează noul gel

Echipele de la College of Engineering şi Institute for Qualitative Health Science and Engineering din cadrul MSU au creat un hidrogel termo-sensibil care se aplică direct pe scalp înainte de tratament. Acesta conţine:

  • Lidocaină – un anestezic local,

  • Adrenalonă – substanţă ce reduce fluxul sanguin local.

Prin reducerea circulaţiei sanguine la nivelul scalpului, cantitatea de medicamente chimioterapice care ajunge la foliculii de păr este limitată, prevenind astfel deteriorarea acestora.

În plus, gelul îşi modifică consistenţa în funcţie de temperatură: la temperatura corpului rămâne dens şi aderent, iar la temperaturi mai scăzute devine fluid, putând fi îndepărtat uşor prin spălare.

Ce urmează

Cercetătorii intenţionează să continue studiile şi să înceapă testări clinice pe pacienţi umani, subliniind că ingredientele folosite sunt deja bine cunoscute şi sigure. Dacă rezultatele vor fi confirmate, acest gel ar putea deveni o alternativă accesibilă şi eficientă la metodele actuale, ajutând milioane de pacienţi oncologici din întreaga lume să treacă mai uşor prin tratamente.

Studiul complet poate fi citit aici: ScienceDirect – Biomaterials Advances (2025)

Stetoscop inteligent cu inteligenţă artificială: diagnostic cardiac în doar 15 secunde

stetoscop inteligent cu inteligenţă artificială (AI) Un stetoscop revoluţionar cu AI poate depista bolile de inimă în câteva secunde

Un progres major în medicină ar putea transforma modul în care sunt depistate bolile cardiace. O echipă de cercetători de la Imperial College London a prezentat, la Congresul Societăţii Europene de Cardiologie de la Madrid, un stetoscop inteligent cu inteligenţă artificială (AI), capabil să identifice trei dintre cele mai grave afecţiuni cardiace – insuficienţa cardiacă, bolile de valve şi aritmiile – în numai 15 secunde.

Cum funcţionează stetoscopul inteligent

Dispozitivul, de dimensiunea unui pachet de cărţi, este produs de compania Eko Health din California şi combină două funcţii esenţiale:

  • înregistrează sunetele fluxului sanguin prin inimă,

  • realizează simultan o electrocardiogramă (ECG).

Datele colectate sunt transmise către un sistem de analiză AI care poate detecta variaţii imperceptibile pentru urechea umană. Rezultatele sunt afișate în câteva secunde pe un smartphone, indicând dacă pacientul este expus riscului pentru una dintre cele trei afecţiuni.

Rezultatele studiului clinic

Un studiu desfăşurat pe aproximativ 12.000 de pacienţi din 200 de cabinete medicale din Marea Britanie a demonstrat eficienţa dispozitivului:

  • dublează şansele de diagnosticare a insuficienţei cardiace,

  • triplează şansele de depistare a fibrilaţiei atriale, o aritmie care creşte semnificativ riscul de accident vascular cerebral.

„Designul stetoscopului nu s-a schimbat timp de 200 de ani – până acum. Este incredibil că, în doar 15 secunde, un medic poate primi un rezultat care indică prezenţa unei afecţiuni cardiace grave”, a declarat dr. Patrik Bächtiger, cercetător la Imperial College London.

Dr. Mihir Kelshiker, unul dintre autorii studiului, a adăugat: „Majoritatea pacienţilor cu insuficienţă cardiacă ajung să fie diagnosticaţi abia când ajung la urgenţe, în stare gravă. Acest dispozitiv poate schimba fundamental acest lucru.”

Impact şi beneficii

Deşi există un risc de rezultate fals pozitive, experţii subliniază că tehnologia ar putea salva vieţi şi reduce costurile sistemului de sănătate, permiţând diagnosticarea precoce şi iniţierea timpurie a tratamentului.

Stetoscopul cu AI reprezintă un pas uriaş în modernizarea medicinei. Cu un timp de răspuns de doar 15 secunde, el poate deveni un instrument esenţial în cabinetele medicale, crescând semnificativ şansele de diagnostic precoce al bolilor cardiace şi reducând numărul de pacienţi care ajung în stadii critice la urgenţe.

Epidemie de virus chikungunya în China: 7.000 de cazuri și măsuri drastice pentru combaterea țânțarilor

Virus Chikungunya

foto www.abc.net.au

China se confruntă în aceste zile cu o epidemie de virus chikungunya, care a determinat autoritățile să adopte măsuri preventive stricte pentru a limita răspândirea bolii. Potrivit RAI News, citată de Rador Radio România, joi au fost raportate aproximativ 7.000 de cazuri, cele mai multe concentrate în centrul industrial Foshan, în apropiere de Hong Kong.

Măsuri dure împotriva răspândirii virusului

Pentru a combate proliferarea țânțarilor purtători, autoritățile au intensificat acțiunile de igienizare și dezinsecție. Muncitorii pulverizează masiv dezinfectant în zone rezidențiale, pe șantiere de construcții și în locuri unde există ape stagnante — mediu ideal pentru reproducerea insectelor. Chiar și intrările în clădiri de birouri sunt tratate preventiv, amintind de strategiile ferme folosite de China în timpul pandemiei de COVID-19.

Pe lângă acțiunile de dezinfectare, au fost implementate măsuri coercitive: persoanele care nu elimină apa acumulată în recipiente, ghivece de flori sau sticle aflate în aer liber riscă amenzi de până la 10.000 de yuani și chiar întreruperea curentului electric.

O inovație notabilă este utilizarea dronelor pentru identificarea locurilor de reproducere a țânțarilor, tehnologie ce permite o intervenție rapidă în zone greu accesibile.

Cine este cel mai expus riscului

Virusul chikungunya este transmis prin înțepătura țânțarilor și provoacă simptome similare febrei dengue: febră ridicată și dureri articulare severe. Grupurile cele mai vulnerabile includ tinerii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente.

Potrivit autorităților, rata de creștere a cazurilor pare să scadă ușor, însă riscul rămâne ridicat din cauza condițiilor climatice actuale: ploile abundente și temperaturile mari din această vară creează un mediu propice răspândirii virusului.

Impact internațional

Statele Unite au emis un avertisment de călătorie, recomandând cetățenilor să evite provincia chineză Guangdong, dar și alte regiuni afectate, precum Bolivia și anumite națiuni insulare din Oceanul Indian. Brazilia se confruntă, de asemenea, cu un număr ridicat de cazuri.

Această epidemie evidențiază vulnerabilitatea zonelor tropicale și subtropicale în fața bolilor transmise de țânțari, mai ales în contextul schimbărilor climatice care amplifică riscurile.

Epidemia de chikungunya din China reprezintă o nouă provocare sanitară la nivel global, demonstrând cât de rapid se poate răspândi un virus în condiții favorabile. Măsurile stricte implementate de autorități, inclusiv sancțiunile severe și utilizarea tehnologiilor moderne, ar putea deveni un model pentru alte țări care se confruntă cu amenințări similare.