Category Archives: Nutritie

Ce este indexul glicemic (IG) ?

Ce este indexul glicemic (IG)Indexul glicemic (IG) al unui aliment măsoară cât de repede creşte glicemia acel aliment (şi declan- şează mecanismele de reglare a glicemiei). Ca etalon sau folosit pâinea albă şi glucoza, cărora li s-a conferit o valoare a IG de 100%; în funcţie de acesta s-au putut compara diferite alimente, împărţite ulterior în alimente cu index glicemic mare (>70), mediu (55-70) şi mic (<55).

IG este influenţat de concentraţia în glucide a alimentelor, dar şi de o serie de alţi factori, cum ar fi conţinutul în proteine, lipide şi fibre alimentare, prezenţa amidonului greu digerabil, mărimea particulelor de amidon, conţinutul în apă al alimentelor, modul de preparare a hranei, amestecul de alimente etc. De exemplu, un aliment bogat în lipide consumat concomitent cu un aliment cu index glicemic mare, îi scade acestuia din urmă indexul glicemic. Un glucid rapid consumat la sfârşitul unei mese se comportă la fel ca un glucid lent. Prin urmare, valoarea IG al unui aliment poate fi modificată în practică, deoarece de obicei se consumă alimentele în asociere.

Alimentele cu index glicemic scăzut sunt în general formate din glucide complexe, mai greu digerabile şi sunt recomandate datorită multiplelor efecte benefice: evită variaţiile glicemice mari, dau saţietate mai îndelungată şi întârzie senzaţia de foame, iar pe termen lung s-au demonstrat a influenţa pozitiv nivelurile colesterolului „bun” şi prin urmare scăderea incidenţei evenimentelor cardiovasculare.

Indexul Glicemic pentru Alimente

Index glicemic Mare (> 70): Glucoză, miere, fulgi de porumb, pâine albă, pâine integrală, cartofi prăjiţi sau piure, biscuiţi, banane coapte, orez, morcovi

Index glicemic Mediu (55 – 70):  Cartofi copţi sau fierţi, sucuri de fructe, compoturi, ananas, paste făinoase

Index glicemic Mic (< 55):  Piersici, mere, portocale, lapte, iaurt, fasole păstăi, arahide, soia, legume verzi, mazăre verde sau uscată, ciuperci, struguri, portocale, grapefruit, sucuri de legume

Sursa: MInisterul Sanatatii

Greutatea mică la naştere şi creşterea în înălţime, influenţate de alimentaţia din sarcină

Aileen Robertson, profesor la Metropolitan University Copenhagen, a vorbit miercuri la conferinţa MEDIAFAX, în care au fost prezentate rezultatele studiului “Coşul Naţional de Alimentaţie Sănătoasă”, referitoare la importanţa alimentaţiei în timpul sarcinii.

Ea a precizat că nutriţia în sarcină este un element cheie în România.

“Greutatea mică la naştere este cauzată de alimentaţia din sarcină. În ceea ce priveşte rămânerea la o înălţime mică, aceasta e o problemă foarte mare în România pentru că 30 la sută din populaţie nu ajunge la înălţimea normală. Dacă până la doi ani nu ai ajuns la înălţimea potrivită, există un risc mai mare să dezvolţi diabet, boli cardiovaculare, obezitate”, a spus expertul danez.

Mai multe detalii aici

Coşul zilnic de 19 lei ce asigură necesarul de nutrienţi pentru o familie

Specialiştii OMS şi ai Centrului Global pentru Nutriţie şi Sănătate au declarat că valoarea coşului minim zilnic şi care să şi asigure tot necesarul de nutrienţi pentru o familie de patru persoane ar putea fi în valoare de minim 19,41 lei.

Acest coş zilnic poate include: făină integrală, pâine cu tărâţe, varză, ficat de porc, macrou, telemea, ceapă, morcovi, cartofi, sfeclă, mălai. Componenţa coşului zilnic sănătos este calculată în conformitate cu recomandările privind aportul de nutrienţi şi obiectivele privind alimentaţia formulate de către OMS (OMS 2003; OMS 2004). Coşul zilnic poate fi diversificat la un cost cuprins între 20 şi 26 de lei, în componenţa acestuia mai putând fi introduse merele, orezul, prazul, alte organe animale şi o varietate mai mare de peşte.

Conferinţa în care au fost prezentate rezultatele studiului “Coşul Naţional de Alimentaţie Sănătoasă” a fost organizată de agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Biroul pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului “Alfred Rusescu”.

Abecedarul de Nutriţie la dispozitia tuturor

Abecedarul de Nutriţie reprezintă un ghid de nutriție sănătoasă, realizat sub formă a 10 lecții despre ce înseamnă alimentația sănătoasă și beneficiile ei — scrisă de prof. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române, în colaborare cu dr. Cristina Niță și dr. Anca Crăciun.

Abecedarul de Nutriţie este bazat pe cele mai noi date ale ştiinţei nutriţiei, adaptate spre a fi uşor înţelese şi aplicate de cât mai multe persoane. În acest sens, am folosit unele ghiduri sau tratate internaţionale şi româneşti. Imensa cantitate de informaţii din aceste surse a fost prelucrată şi adaptată pentru populaţia din România. La aceasta a contribuit contactul nostru zilnic cu semenii pe care îi sfătuim sau îi îngrijim.

În mod normal, ne place să mâncăm pentru a ne satisface foamea, pofta sau gustul, dar şi pentru a trăi sănătos, ştiind că hrana este factorul cel mai important care ne influenţează traiul, în bine sau în rău.

Alimentaţia Sănătoasă înseamnă un consum moderat, dar variat, de alimente şi preparate culinare pe care le dorim apetisante, gustoase şi sigure,repartizate în 3 mese principale şi, eventual, 2-3 gustări. Scopul Alimentaţiei Sănătoase este de a realiza un echilibru caloric şi nutritiv.

Cărăuşii celor 5 substanţe nutritive sunt cele 5 grupe de alimente:

1.       Cerealele şi produsele cerealiere

2.       Fructele şi vegetalele

3.       Laptele şi produsele lactate

4.       Alimentele bogate în proteine: carne, produse din carne, ouă, leguminoase (fasole şi mazăre boabe, linte, soia)

5.       Alimentele grase şi produsele zaharoase

Alimentele sunt prietenii omului dacă au anumite calităţi. Nu există alimente bune sau rele, ci alimente prietenoase sau mai puţin prietenoase. Depinde  de noi să ştim să le selectăm şi apoi să le consumăm corespunzător.

Calitatea vieţii, în toate aspectele sale, este şi ea influenţată de Alimentaţia Sănătoasă: de la capacitatea de muncă fizică sau intelectuală, la gândirea pozitivă, creaţie, procreaţie sau competitivitate. Sănătatea şi calitatea vieţii sunt strâns legate, generând caracteristicastare de bine. Alături de silueta corporală şi echilibrul comportamental, ea conferă fiecăruia o mare satisfacţie.

În mod neîndoielnic, frumuseţea vieţii depinde şi de Alimentaţia Sănătoasă.

Informații pe această temă sunt detaliate în cartea ”Abecedar de Nutriție” care poate fi comandata aici

Baza sanatatii: Alimentatia rationala, ratia alimentara, greutatea ideala

 

Alimentatia oamenilor a fost influentata de-a lungul veacurilor de o serie de factori: conditii economice, conditiile geogarfice, clima, grad de civilizatie, stadiul de dezvoltare al agriculturii si comertului, obiceiurile.

Primele retete culinare sunt scrise pe placute de lut, iar prima carte de bucate dateaza din secolul IV i.e.n. si este scrisa in limba greaca. In 1498 s-a tiparit, pentru prima oara, la Milano, un tratat De re culinaria atribuit lui Coclius Apicius.

Cronologic, arta culinara strabate mai multe perioade:

  1. Inceputurile artei culinare – pana la anul 1000 i.e.n. Se consuma in special alimente consistente (carne). In Egipt se faceau deja painisoare de grau, se prepara vin sib ere.

  2. Perioada preclasica – perioada lui Homer, Pericle – pana la caderea Roemi. In Imperiul roman arta culinara era foarte apreciata. Bucatarii erau obligati sa prezinte bucatele cu aspectul lor initial. In general, preparatele erau foarte fripte.

  3. Perioada barbarismului – are loc o stagnare a dezvoltarii artei culinare pana in evul mediu tarziu, cand la curtile marilor seniori se organizau adevarate orgii alimentare.

  4. Perioada clasica – de la mijlocul secolului XVII pana in secolul XX. Prezentarea artistica a bucatelor servite are o importanta deosebita.

  5. Perioada stiintifica – se bazeaza pe pretioaseleindiactii gastronomice rationale lasate de celebrul medic grec – Hipocrat, a carui terapeutica se baza in primul rand pe indiacatii de regim alimentar.

Studii intreprinse in tarara noastra au aratat ca obezitatea se intalneste la 10 -15 % din populatia mediului rural, 20 – 30 % in mediul urban, deci pentru prevenirea aparitiei diverselor boli, alimentatia are un rol de frunte, dar …o alimentatie rationala.

Academicianul Aurel Moga considera: “Este nelogic ca in timp ce isi insusesteun imens bagaj de cunostinre in specialitatea pentru care se pregateste , OMUL sa ramana un ignorant in ceea ce priveste o necesitate vitala (alimentatia rationala) de care depinde de altfel chiar capacitatea lui de munca si de realizare.”

Ratia alimentara standard reprezinta ratia necesara unui individ sanatos, in varsta de 25 de ani, cu o greutate de 65 kg, care traieste intr-un climat cu temperature medie de 10o C, suficienta pentru a-i mentine greutatea constanta. Activitatea zilnica a acestui tip uman se imparte astfel: 8 ore de muncafizica, 4 ore de activitate sedentara, 1 ½ ora plimbare in aer liber, 1 ½ ora treburi casnice, 1 ora pentru spalat, imbracat, 8 ore pentru dormit. Ratia unui asemenea individ este de 2800 calorii/zi.

Etalonul femeiesc, 25 ani, 55 kg: 8 ore se ocupa de menaj sau lucreaza, 5 ore ocupatii sedentare, 2 ore munca fizica si plimbare, 1 ora pentru toaleta si 8 ore de somn.

Ratia etalonului femeiesc este de 2000 calorii/zi.

Greutatea ideala in functie de inaltime, constitutie, sex

 

Inaltime

Constitutie

Greutate ideala kg

Barbati

Femei

1,55

slaba

52,5

49,5

medie

56

52,5

puternica

60

56

1,60

slaba

56

52

medie

59,5

55

puternica

63

59

1,65

slaba

59,5

55

medie

63

61,5

puternica

67

62

1,70

slaba

63

58

medie

66,5

61,5

puternica

70,5

65,5

1,75

slaba

66,5

61

medie

70

64,5

puternica

74

69

1,80

slaba

70

64,5

medie

74

68

puternica

79

72,5

1,85

slaba

74

67

medie

78

71,5

puternica

83

76

1,90

slaba

79

medie

83

puternica

88