Rădăcinoasele cum sunt morcovul, păstârnacul şi sfecla conţin vitamina C, dar nu constituie surse de vitamine la fel de bune cum sunt legumele verzi.
Majoritatea radacinoaselor au o valoare energetică uşor mai mare comparativ cu legumele verzi, datorită prezenţei unei cantităţi mai mari de amidon.
Sfecla şi păstârnacul conţin cantităţi mai mari de carbohidraţi comparativ cu morcovii sau guliile. Totuşi, contribuţia lor la aportul energetic total nu este una deosebit de importantă.
Atunci când sunt consumaţi în cantităţi considerabile, cartofii au o valoare energetică importantă. Un cartof mic are cam aceeaşi valoare energetică cu o felie subţire de pâine.
La fel ca şi pâinea albă, cartofii sunt caracterizaţi printr-un index glicemic crescut, recomandările nutriţionale curente arătând că aceştia nu trebuie să depăşească 3 porţii pe săptămână.
Cantitatea de vitamină C conţinută în cartof scade odată cu durata de
depozitare. Cartofii pot fi surse importante de vitamine (C şi B) în funcţie de
cantitatea şi regularitatea cu care sunt consumaţi. Conţin de asemenea cantităţi mici de proteine şi fier.
Ministerul Sanatatii, prin Directia Farmaceutica si Dispozitive medicale, a pus la dispozitia publicului CATALOGUL NATIONAL AL PRETURILOR MEDICAMENTELOR DE UZ UMAN AUTORIZATE DE PUNERE PE PIATA.
Catalogul poate fi descarcat in format xls sau pdf.
Catalog editia 1 Ianuarie 2013, format XLS
Catalog editia 1 ianuarie 2013, format PDF
Pentru a putea consulta lista in format PDF aveti nevoie de Acrobat Reader
Legumele verzi conţin cantităţi variate de vitamina C. Varza, conopida, broccoli, varza de Bruxelles şi roşiile reprezintă surse importante de vitamine.
De asemenea, roşiile şi legumele cu frunze verzi cum sunt varza sau spanacul au un conţinut important de beta caroten, precursor al vitaminei A. Legumele verzi contribuie de asemenea la aportul de acid folic, fier şi calciu.
Conţinutul în minerale al legumelor variază în funcţie de conţinutul în minerale al solului pe care se dezvoltă.
Membrii acestui grup au o valoare energetică scăzută, de unde rezultă indicaţia de consum în dietele hipocalorice.
Potrivit cercetatorilor britanici de la Imperial College of London, o formula simpla de calcul a obezitatii infantile poate prefigura daca un nou-nascut este sau nu predispus sa devina un copil obez.
Formula estimeaza riscul de obezitate al copilului in functie de o serie de factori socio-metabolici, cum ar fi: greutatea la nastere, indicele de masa corporala a parintilor, numarul de persoane din gospodarie, statutul profesional al mamei si daca ea a fumat sau nu in timpul sarcinii.
Poti face Download la formula de calcul a obezitatii infantile sub forma unui calculator in format Excel.