Tratament experimental cu anticorpi oferă protecție extinsă împotriva gripei

Un nou tratament experimental cu anticorpi aduce speranță în prevenirea și combaterea gripei, inclusiv a tulpinilor periculoase de gripă aviară și gripă porcină.

Un studiu realizat de cercetătorii de la The Jackson Laboratory for Genomic Medicine din Connecticut (SUA) și publicat în revista Science Advances marchează o premieră în cercetarea antigripală. O echipă condusă de dr. Silke Paust a dezvoltat un cocktail de trei anticorpi care a reușit să protejeze șoarecii de aproape toate tulpinile de virus gripal testate, inclusiv cele cu potențial pandemic.

🔹 Protecție extinsă și de durată
Spre deosebire de tratamentele actuale, care își pierd rapid eficiența din cauza mutațiilor virusului, noul tratament țintește proteina M2e, stabilă în timp și rezistentă la schimbări. Terapia a funcționat chiar și când a fost administrată după infectare, reducând severitatea bolii și crescând șansele de supraviețuire la șoareci.

🔹 Un mecanism diferit de anticorpii clasici
Interesant este faptul că anticorpii folosiți nu sunt „neutralizanți”, adică nu blochează direct pătrunderea virusului în celule, ci marchează celulele deja infectate, atrăgând sistemul imunitar să le elimine. Acest lucru contrazice paradigma clasică a tratamentelor antivirale și ar putea schimba modul în care vor fi concepute terapiile viitorului.

🔹 Rezultate promițătoare

  • Toți șoarecii infectați și tratați în primele trei zile au supraviețuit.

  • Chiar și în a patra și a cincea zi de la infectare, terapia a asigurat o rată de supraviețuire de 60–70%.

  • Dozele mici s-au dovedit eficiente, ceea ce ar putea face terapia accesibilă și cu efecte adverse reduse.

🔹 Implicații pentru viitor
Cercetătorii consideră că acest tratament ar putea fi stocat și distribuit rapid în cazul unor epidemii sau pandemii, oferind o alternativă rapidă la vaccinurile sezoniere, care necesită luni întregi pentru a fi dezvoltate.

Deși terapia se află încă în faza experimentală și nu este aprobată pentru uz clinic la oameni, descoperirea deschide o direcție nouă și extrem de promițătoare în lupta împotriva gripei. Dacă studiile clinice viitoare vor confirma rezultatele, acest cocktail de anticorpi ar putea deveni o armă decisivă împotriva virusurilor gripale și a potențialelor pandemii.

Chirurgie revoluţionară: camera asistată de AI a permis o colecistectomie laparoscopică fără echipă la Santiago, Chile

Un pas impresionant către automatizarea în medicină a fost realizat luni la Clinica Las Condes din Santiago, Chile, unde Ricardo Funke, șeful secției de chirurgie, a efectuat singur o colecistectomie laparoscopică, asistat doar de o cameră ghidată de inteligență artificială .

Procedura a utilizat instrumente chirurgicale magnetice, sincronizate cu un algoritm AI care controlează camera în mod autonom—urmărind miscările chirurgului și ajustând unghiurile vizuale, fără intervenţie umană . „Camera mă urmărea oriunde îmi mişcam mâinile. Întregul proces a fost excelent”, a declarat Funke pentru Reuters. „Acest sistem ne permite să facem operaţia singuri, asistaţi doar de AI.”

În contextul global, această dezvoltare este parte a unei mișcări crescânde: companii, universități și centre de cercetare avansează tehnologiile chirurgicale asistate de AI. Piața roboților chirurgicali a fost estimată la 15,6 miliarde USD în 2024, urmând să ajungă la 64,4 miliarde USD până în 2034.

În luna iulie, cercetători de la Johns Hopkins University au reușit o intervenție complexă pe ficat și vezică biliară realizată de un robot autonom ghidat de AI, un alt pas major spre proceduri medicale automatizate.

Alberto Rodriguez, CEO-ul Levita Magnetics—compania ce a furnizat tehnologia utilizată în operaţia din Chile—spune: „Acesta este primul pas în automatizarea chirurgicală cu un pacient real… demonstrând că AI poate ajuta chirurgul.” Reuters

Operaţia realizată la Santiago confirmă că viitorul chirurgiei oncologice și laparoscopice stă în colaborarea dintre om și AI—unde inteligența artificială preia roluri critice, permitând chirurgilor să execute proceduri cu precizie și autonomie. Acest lucru nu doar ar putea suplini lipsa personalului, dar ar și extinde accesul la tratamente de înaltă complexitate la scară globală.

Un gel revoluţionar ar putea preveni căderea părului la pacienţii cu chimioterapie

Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Michigan (MSU) au dezvoltat un gel inovator cu consistenţă similară unui şampon, care ar putea preveni căderea părului la pacienţii supuşi chimioterapiei, conform unui studiu publicat în revista Biomaterials Advances. Descoperirea, testată pe modele animale, oferă o nouă speranţă pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor diagnosticate cu cancer.

De ce este importantă această descoperire

Pierderea părului (alopecia) provocată de chimioterapie este unul dintre cele mai traumatizante efecte secundare ale tratamentelor oncologice, afectând profund starea emoţională, socială şi profesională a pacienţilor. În prezent, singura metodă aprobată pentru prevenirea alopeciei este răcirea scalpului cu ajutorul „căştilor de răcire”, o procedură costisitoare, inconfortabilă şi cu efecte secundare.

Cum funcţionează noul gel

Echipele de la College of Engineering şi Institute for Qualitative Health Science and Engineering din cadrul MSU au creat un hidrogel termo-sensibil care se aplică direct pe scalp înainte de tratament. Acesta conţine:

  • Lidocaină – un anestezic local,

  • Adrenalonă – substanţă ce reduce fluxul sanguin local.

Prin reducerea circulaţiei sanguine la nivelul scalpului, cantitatea de medicamente chimioterapice care ajunge la foliculii de păr este limitată, prevenind astfel deteriorarea acestora.

În plus, gelul îşi modifică consistenţa în funcţie de temperatură: la temperatura corpului rămâne dens şi aderent, iar la temperaturi mai scăzute devine fluid, putând fi îndepărtat uşor prin spălare.

Ce urmează

Cercetătorii intenţionează să continue studiile şi să înceapă testări clinice pe pacienţi umani, subliniind că ingredientele folosite sunt deja bine cunoscute şi sigure. Dacă rezultatele vor fi confirmate, acest gel ar putea deveni o alternativă accesibilă şi eficientă la metodele actuale, ajutând milioane de pacienţi oncologici din întreaga lume să treacă mai uşor prin tratamente.

Studiul complet poate fi citit aici: ScienceDirect – Biomaterials Advances (2025)

Un fir de păr ar putea ajuta la diagnosticarea mai rapidă a sclerozei laterale amiotrofice (SLA) – studiu revoluționar

studiu fir de parUn fir de păr, posibilă cheie în diagnosticarea precoce a sclerozei laterale amiotrofice

Un simplu fir de păr ar putea deveni, în viitor, un instrument inovator pentru diagnosticarea mai rapidă a sclerozei laterale amiotrofice (SLA), o boală neurodegenerativă gravă și fatală. Cercetătorii americani de la Mount Sinai Icahn School of Medicine au descoperit că analiza compoziției chimice a firelor de păr poate evidenția modele unice ce diferențiază pacienții cu SLA de persoanele sănătoase, potrivit unui studiu publicat în revista eBioMedicine, parte a The Lancet Discovery Science.

De ce este importantă descoperirea?

SLA afectează sistemul nervos și duce, treptat, la pierderea funcțiilor motorii. În prezent, diagnosticarea bolii durează în medie între 10 și 16 luni de la apariția simptomelor, iar supraviețuirea medie este de aproximativ 3 ani. Depistarea precoce este esențială pentru ca pacienții să beneficieze mai rapid de tratamente de susținere, terapie și consiliere.

Metodele actuale, precum analizele de lichide biologice sau imagistica, sunt invazive, costisitoare și greu de aplicat la scară largă. Aici intervine noua abordare: analiza firului de păr, o metodă non-invazivă și rapidă.

Cum funcționează testul?

Echipa de cercetători a analizat fire de păr de la 391 de persoane (295 cu SLA și 96 sănătoase), utilizând spectrometria de masă cu plasmă cuplată inductiv (ICP-MS) și ablație laser. Fiecare fir a oferit până la 800 de puncte de date, reflectând variațiile a 17 elemente chimice, inclusiv cupru, zinc, magneziu și plumb.

Rezultatele au arătat:

  • variații neregulate și dezechilibre ale nivelurilor de cupru la pacienții cu SLA;

  • interacțiuni mai slabe între cupru și zinc la bărbați;

  • modificări ale dinamicii crom-nichel la femei.

„Părul poate oferi o imagine a echilibrului elementelor chimice din organism. Analizând aceste variații, putem identifica dereglările asociate SLA într-un mod simplu și non-invaziv”, a explicat profesorul Manish Arora, autorul principal al studiului.

Ce urmează?

Deși nu există încă un test clinic gata de utilizare, această descoperire ar putea reduce considerabil timpul de diagnostic, oferind pacienților acces mai rapid la îngrijiri medicale personalizate. Cercetarea a fost realizată în colaborare cu Linus Biotechnology, Dartmouth University și Columbia University, fiind susținută de NIH și CDC din SUA.

Un fir de păr ar putea deveni, în viitor, un instrument revoluționar pentru diagnosticarea sclerozei laterale amiotrofice, schimbând modul în care această boală devastatoare este detectată. Prin reducerea timpului de diagnostic, pacienții ar putea beneficia mai devreme de tratamente și suport, ceea ce ar îmbunătăți calitatea vieții și speranța de supraviețuire.

Iată linkul către studiul original:

Studiu: Dysregulation of hair-strand-based elemental biodynamics in amyotrophic lateral sclerosis (publicat în eBioMedicine)
DOI: 10.1016/j.ebiom.2025.105907 — poate fi accesat prin [PubMed] PubMed
Pentru textul integral, îl poți citi aici: thelancet.com

Test de sânge revoluționar depistează scleroza laterală amiotrofică (SLA) cu peste 98 % acuratețe, cu până la 10 ani înainte de simptome

Test de sânge revoluționar prevede SLA cu acuratețe de peste 98 %, până la un deceniu înainte de debut

Un grup internațional de cercetători a dezvoltat un test de sânge capabil să identifice scleroza laterală amiotrofică (SLA) cu o acuratețe de peste 98 %, în unele cazuri chiar cu până la 10 ani înainte de apariția primelor simptome. Descoperirea oferă speranță pentru diagnostic precoce, îngrijire mai eficientă și posibile tratamente care să încetinească evoluția bolii.

Importanța diagnosticului precoce

Până în 2040, se estimează că 400.000 de persoane vor trăi cu SLA — o boală neurodegenerativă care afectează controlul mișcărilor voluntare, provocând slăbiciune musculară progresivă și complicații respiratorii fatale. Supraviețuirea medie după diagnostic este de doar 3 ani, iar în 10 % din cazuri poate depăși un deceniu. În prezent, diagnosticul se face tardiv, bazându-se pe simptome și excluderea altor afecțiuni.

Descoperirea: semnături proteice detectabile prin proteomică și machine learning

Cercetători de la Johns Hopkins, NIH, UK Biobank și Universitatea din Torino au analizat aproape 3.000 de proteine plasmatice neurologice și musculare în probe de sânge de la peste 600 de participanți. Folosind machine learning, au identificat o semnătură proteică unică care diferențiază pacienții cu SLA de persoanele sănătoase sau cu alte afecțiuni neurologice.
Această semnătură generoasă oferă o acuratețe de diagnostic de peste 98 %.

Detectare în faza pre-simptomatică

Studiul a inclus probe colectate cu până la 10–15 ani înainte de debutul simptomelor—în grupul pre-simptomatic, semnătura proteică era deja prezentă. Aceste modificări indică probleme timpurii asociate cu mușchii scheletici, semnalizarea neuronală și metabolismul energetic.
Modelul a fost validat pe un alt grup independent din UK Biobank (peste 23.000 de persoane), confirmând robustetea testului.

Implicații majore

Testul amplifică perspectiva de:

  • inscriere timpurie a pacienților în studii clinice,

  • intervenții terapeutice înainte ca boala să devină invalidantă,

  • dezvoltarea unor biomarkeri specifici pentru monitorizarea progresiei SLA.

„Vedem lumina de la capătul tunelului… un test de sânge aprobat ar putea oferi tratamente care modifică boala înainte ca aceasta să devină gravă,” spune dr. Alexander Pantelyat (Johns Hopkins).
Johns Hopkins Medicine 

Accesibilitate extinsă

Markerii descoperiți nu sunt legați de predispoziții genetice, deci testul poate fi aplicat universal, chiar la pacienți fără antecedente familiale de SLA.

Acest test de sânge reprezintă o revoluție în diagnosticul SLA: cu o acuratețe remarcabilă şi posibilitatea de detectare cu un deceniu înainte de simptome, oferă noi căi pentru abordare timpurie și îngrijire personalizată. Este un pas esențial spre schimbarea paradigmei de intervenție în boală — de la tardiv la preventiv.

Sursa:
„A plasma proteomics-based candidate biomarker panel predictive of amyotrophic lateral sclerosis” – Nature Medicine (2025), DOI: 10.1038/s41591-025-03890-6
nature.com